Voisem sa scriu despre suflet.
Credeam ca stiu ce inseamna.
Nu stiu nimic.
Nu mai stiu nici macar...Nu mai stiu.
Voiam sa spun despre prieteni, prietenii-frumoasele mele injectii cu adrenalina si apa vie- reusesc sa animeze marioneta asta in care un mester priceput pusese odata niste suflet dar cand inauntru ramane doar cenusa si frunze uscate corbi si ceruri cenusii e grotesc circul..nu-mi pasa..nu mai exista vointa. Nu am nevoie.
Voi rataci in continuare pe langa aceste ziduri prabusite.Uite, le-au napadit buruienile.. sunt mai frumoase..abia se mai zaresc coloanele de altadata,ferestrele luminoase s-au unit pe veci cu usile pivnitelor,salile de bal s-au marit infinit cu tavanele-n cer.
Printesa a plecat de mult.
Curtenii au murit ori si-au pierdut urmele prin paduri.Mai bantuie un batran doar,bolborosind o poveste pentru sine insusi ori pentru cine sta sa-l asculte.E o poveste care incepe simplu cu 'a fost odata' si pe care o rosteste ca pe o mantra.Nu are final si de aceea cand ajunge la un anumit punct o ia de la capat fara sa faca vreo pauza incat daca nu esti atent te trezesti ca o asculti de cateva ori.
Imi place sa-l ascult.Imi place sa rad de el adaugandu-i finaluri de toate felurile.Nici atunci nu se intrerupe,doar scutura din cap 'nu! nu! si continua..De fapt,il urasc dar nu am unde sa ma duc si ..in fond nu mai conteaza pentru ca nu pot scapa
Daca Narcis,indragostit de el insusi, a sfarsit inecat in iaz in timp ce-si admira perfectiunea,eu, dispretuindu-ma,voi sfarsi prabusit inauntrul meu ,cazand continuu in fantana castelului, intr-un put fara final ,o fantana cu tencuiala dulceaga de nostalgie
frumos... :)
RăspundețiȘtergerefrumos?!frumos scris, dar gandurile?
RăspundețiȘtergereatata depresie si la sfarsit yanni..., suna a .......
vreau sfarsitul de la sorin.
Ti-am gasit sora:
RăspundețiȘtergerecurvette.ro, merita sa dai o geana
Între EL şi viaţa veşnică, l-aş alege mereu. Nu există nimic pe lumea asta ca dragostea împărtăşită. Sau ca iluzia ei. Mai contează? Efectul e acelaşi.
Mă culc în vizuina pe care mi-o oferă pieptul său lat şi coapsele cu muşchii şerpuind pe sub piele. Mă trezesc la prînz, singură în pat, iau perna LUI în braţe şi mă îmbăt mirosind-o. Uneori, îmi trag tricoul în care a dormit pe cap, ca o fetişistă de miros masculin. Respir rar şi adînc, pentru a-i savura aroma, la fel cum respira şi domnul căruia i-am vîndut odată o pereche de chiloţi pentru o sumă obscenă