uneori

Habar nu am ce am vrut sa spun aseara.Pare o cearta purtata cu mine insumi in care eu pierd.Si totusi, cand pierzi impotriva constiintei tale,castigi.Probabil,vorba Parazitilor, am dubla personalitate si-o dezvolt pe-a treia..Constat totusi, fara surprindere si chiar cu bucurie ca toate identitatile mele sunt indragostite.Uneori ma revolt impotriva ideii de iubire,alteori e singura ratiune pentru care continui sa exist.A trece prin viata fara sa iubesti nebuneste mi se pare la fel de absurd ca a cumpara carti ca sa nu le citesti,sa hoinaresti prin padure fiindca te dezgusta padurea,sa mergi la teatru pentru ca nu-ti place teatrul.

Uneori invidiez pe toti ceilalti pentru ca ei nu sunt eu.Alteori simt mila.Alteori dispret.Alteori inteleg totul ca intr-o iluminare subita,ca si cum o raza de lumina imi intra prin spate si imi proiecteaza intreaga viata si tot sufletul pe zidul din fata mea.Uneori ma simt ca o carpa murdara uitata si intepenita pe un calorifer.Uneori ma pierd uneori ma abandonez uneori sunt alcatuit doar din tacere si resemnare..Vreau nu vreau, sunt toate aceste stari dar cand intalnesc frumusetea nu pot sa nu raman extaziat vrajt razand plangand si sa nu tip si sa dau din maini incercand sa o arat si celor orbi din jur ..Uneori alerg singur in urma ei ca un copil sarac dupa caravana circului.. Uneori,un suflet se opreste langa mine