Am avut 2 zile dark.
Din 48 de ore vreo 8 maxim le-am petrecut cu prieteni si afara.In rest am stat retras in intimitatea camerei mele cuibarit sub protectia plapumei.Am zacut acolo,fugit din realitate intr-o zona atemporala la lumina unui soare negru.M-am transformat intr-un fetus care din acel uter artificial previzualiza ce ar putea fi cand se va naste.Aveam posibilitatea sa rescriu totul sau sa scriu totul dinainte.
Am pus telefonul pe silent si am calatorit prin filme carti si amintiri dragi.
Am locuit intr-o gara mica intunecoasa si calduroasa creand aranjand si deruland personaje si situatii .Sute de alter-ego animate de sentimente si trairi de gesturi si replici care nu am avut ocazia sa le folosesc sau le-am irosit pur si simplu.
In fine,a fost un experiment linistitor desi suna putin morbid.O sa il repet si voi incerca sa il imbunatatesc.
poate niste iarba...
Si stand asezat asa ca un fetus in acel uter artificial, ai (re) scris povestea vietii tale. Dintr-o simpla curiozitate, scenariul ar fi altfel decat a fost pana acum ?
RăspundețiȘtergereEu inca ma gandesc la asta. Tentatia de a schimba unele aspecte, e incredibil de puternica.
Pe de alta parte, ceva din mine imi spune ca oricat de diferit m-as proiecta, in fond tot eu as fi.
:)