joi, 11 noiembrie 2010

desertul

Cat voi mai rataci?
Desertul asta ma inunda..Am doua dune in locul plamanilor.Pentru ce sa-mi adaug pasii unul inaintea altuia?Am pierdut de mult drumul..in caz ca l-am stiut vreodata..in caz ca exista..
Propria mea puscarie cu libertate totala.Pot sa o apuc in orice directie ,pot sa fac ce vreau eu..pot sa privesc toata noaptea stelele inghetate iar dimineata sa le sparg intr-o clipire.Intr-o lacrima tot universul.
Exista odata o oaza..Imi amintesc umbra ei si apa rece..Picioarele ma duceau singure spre linistea ei..
E prea mult nisip intre gandurile mele..Poate nu a fost nici o oaza.
Poate a fost doar o poveste suierata de vant intr-o furtuna,poate a fost doar un cantec de leagan care mi-l canta mama inaintea desertului,poate era doar trosnetul focului in noptile inghetate..
Hai,inca un pas! trebuie sa umblu! Daca raman pe loc ma devoreaza gandurile.Cand merg imi flutura in spate ca o mantie.Daca ma opresc ma invaluie.Termite.Muste.
In unele nopti aud tropote,cantece,glasuri simt miros de fum si de viata,de oameni iubindu-se..deschid ochii.Nisip rece..Prietene,cat de mult semanam noi doi..Eu te-am creat iar acum sunt prizonierul tau.Cat cer deasupra iar tu stai incremenit.Mut.Iti ti respiratia.Rasufla si elibereaza-ma!
vorbele imi sunt nori de praf
Cat soare! Cum sa mai existe oaze? Nu sub soarele asta..nu astazi..nu poti avea o oaza doar a ta.nu o poti inconjura cu garduri.Ar trebui sa inchizi tot desertul pentru ca ea-i apartine.
Hai paseste,paseste..poate la capat e marea.si tu esti o mare desertule.
cu un singur peste.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu