marți, 10 ianuarie 2012

IAR Nu te Am

se ia chipul tau si se pune in penumbra
se ia penumbra si se saruta
exista cineva pe lumea asta care sa ma convinga ca daca racai zidul asta cu unghiile nu te voi gasi acolo?!
exista cineva din afara lumii asteia care sa imi dea cu semnatura ca daca desfac pieptul meu nu te voi gasi cantand acolo?!
daca imi pun la ureche talpa dreapta ,ca pe un iphone smecher,iti aud pasii
voi rontai caramida cu caramida zidul asta ca faringosepturile cand eram copil pana voi da de tine
voi face autopsii pe mine pana te voi elibera
am sa mananc pamantul
273 de kilomerti liniari
cat inseamna asta in metri cubi?
intr-o zi am sa te invat ca zapada cade dinspre pamant inspre cer doar ca noi suntem gresit pozitionati
iti voi arata ca aeena e firesc si frumos si normal
dar pana una alta
ma invalui cu penumbra
imi mai bat un cui in ventricolul drept
si fug tinand strans la piept chipul tau ca Prometeu cu focul
e totusi iarna

7 comentarii:

  1. deci IAR N-Ai la tine...

    ninge frumos normal şi firesc de fierbinte
    în poemul tău înzăpezit

    RăspundețiȘtergere
  2. Răspunsuri
    1. Sunt doua tragedii in viata... una este sa pierzi ceea ce inima ta isi doreste, alta este sa obtii asta!

      Ștergere
  3. :)ai grija ce-ti doresti pentru ca ti s-ar putea intampla..chiar daca printr-o minune s-ar petrece visul, as si prea las sa-l traiesc...am chiulit de la cursul 'fericire'

    RăspundețiȘtergere
  4. :) În viaţă sunt mai multe de-ale inimii: tragedii, drame şi comedii. De preferat e să fii atât regizorul, cât şi protagonistul piesei în care joci, să nu fii doar aşa, de decor şi să ai din toate câte ceva. Însă cel mai bine e să nu uiţi să te mai joci cu acea ingenuitate pe care unii oameni-copii o păstrează toată viaţa lor.

    Fericirea nu-i un curs. Nu trebuie să-ţi iei notiţe, sau să te pregăteşti. Pentru fericire nu trebuie să-ţi rupi coatele, genunchii, hainele de pe tine sau părul din cap, să-ţi strângi pumnii şi să-ţi scoţi inima din piept. Fericirea ar trebui să fie ca o zi de primăvară parfumată şi călduţă în care vântul subţire ţi se strecoară molcom pe sub hainele uşoare, soarele îţi mijeşte ochii, iar inima îţi zâmbeşte până-n buze. Eu aşa cred. :)

    RăspundețiȘtergere