Desertul

.

'Cea de-a sasea noapte.Sufletul meu ma duce in desert,in desertul propriului meu Sine.Nu ma gandeam ca Sinele meu e un desert,un desert uscat,fierbinte,colbuit si fara apa.Calatoria duce prin nisip fierbinte,imi croiesc drum incet,fara tinta vizibila,fara speranta.Ce infioratoare e aceasta pustietate.Am impresia ca drumul duce atat de departe de oamini.Merg pe drumul meu,pas dupa pas,si nu stiu cat va mai dura calatoria.
De ce Sinele meu e un desert?Am trait oare prea mult in afara mea,in oameni si in lucruri?De ce mi-am evitat Sinele?Nu-mi ceream scump mie insumi?Dar am evitat locul sufletului meu.Am fost proprile mele idei,dupa ce am incetat sa fiu celelalte lucruri,ceilalti oameni.Dar nu am fost propriul meu Sinefata in fata cu gandurile mele.Trebuie sa ma ridic si deasupra gandurilor ca sa ajung la Sinele meu.Intr-acolo se indreapta drumul meu si de aceea el duce la singuratate,departe de oameni si de lucruri.Este oare singuratate sa fii cu tine insuti?Singuratate este doar atunci cand Sinele e un desert.Sa fac din desert o gradina?Sa populez o tara pustie?Sa deschi desertului stravezia gradina fermecata?Ce anume ma duce in desert,si ce sa fac acolo?Este o iluzie ca nu mai pot avea incredere in gandirea mea?Adevarata v
este doar viata,si doar viata ma duce in desert,intr-adevar nu gandirea,care ar vrea sa se intoarca iarasi la ganduri,la oameni,la lucruri,caci desertul o inspaimantaSuflete al meu,ce sa caut aici?Sufletul meu mi-a vorbit si a zis:"Asteapta".Aud cuvantul necrutator.
De pustiu se leaga chinul.'


.

C.J.JUNG