vineri, 31 decembrie 2010

IMI E DORinta

Ce imi doresc in noul an?.....
Toti cititorii mei,si vreau sa spun ca sunt miliarde-sunt citit si in alte galaxii, probabil stau acum cu sufletul la gura asteptand ca eu sa imi lansez dorinta.Cea asteptata de toti: EA SA SE INDRAGOSTEASCA DE MINE!
Gresiit! Dorinta mea ar intra in contradictie cu dorintele ei.
Sau sa cer putere sa o iubesc in continuare..Inutil.Puterea o am si e nesfarsita..
Bani? O nerozie..
Sanatate? Am...



Imi doresc sa inteleg,sa ascult,sa daruiesc,sa tac,sa astept,sa visez,sa vad,sa fiu alaturi de prieteni,sa fie prietenii alaturi de mine,sa i se indeplineasca Ei toate dorintele,sa-si atinga toate idealurile,sa sper,sa nu trec prin lume orb la frumusetea ei,sa zambesc,sa-i pot spune ca o iubesc,imi doresc sa-mi fie greu,sa invat,sa raman eu,sa nu uit,sa plec fara sa ma pierd,sa ma regasesc fara sa ma uit,sa ..las vanitatea,sa ma ascund de egoism,sa pasesc peste cinism,sa ma dau in laturi din fata urii,sa nu ingenunchiez langa minciuna,sa...



Imi doresc,Doamne,imi doresc sa nu uite de inima ei


Cred Doamne,ajuta necredintei mele


miercuri, 29 decembrie 2010

pam pa low

.

Genul ala de izbucniri patetice dar fara valoare, ca in postarea de mai jos, le am destul de des.De fapt cam tot timpul.Uneori apuc sa le pun pe ceva,alteori imi zboara pentru a se intoarce in alte forme.M-am obisnuit asa.Adica tot ce vad frumos asociez cu ea, si, cum e o gramada de frumusete in jur, e o gramada de ea in mine.Simplu.
Bun.
O alta idee care ma bazaia aseara era daca mai credem in basme?M arefer la cele in care baiatul ramane cu fata la sfarsit.Pentru ca finalul ne intereseaza.De fapt, exista vreun singur caz in lume care sa fi functionat dupa reteta americana? adica, iti place de ea/o iubesti, te iei "fi tu insuti", te duci i spui ca o iubesti "iti asculti inima" ea ezita putin
si pac! love story.happy end.basm
hmmm...
Cel mai bine ar fi ca desfasurarea actiunii sa fie jucata de un cascador.Unu rezistent la futaiul sentimental.Imun la mesaje subliminale,darz in fata tacerilor prelungite,volubil si saritor la telefoane bruste.Suna dupa 1000000 de ani telefonu,sare cascadoru,raspunde surazand ca e bine,baga o gluma 2,pareaza,intoarce vorba,schimba subiectu..
Personaju principal freaca pula beat cu prietenii prin vro crasma.Daca se dau semne de imbunatatire i se da un semn si intra pe fir.Easy.
Dar..

ma complic si o iau razna..atata tot
.



Iti amintesti,iubito
cum stiam numele tuturor fulgilor de zapada?
Cum tacerea avea mii de nume?
Cum iti stingeam cu buzele unul cate unul pe frunte
si
ochii tai izbucneau in hohote de primavara?
Iti amintesti cum ne injectam supradoze de vara
si eu iti sarutam pescarusi pe umeri
si varfurile degetelor?
Cum te invaluiai in fosnet de frunze moarte?Cum tacea totul in tine?Cum pulsa viata in tine?
Iti amintesti cum ...?
si mai..

marți, 28 decembrie 2010

Marti,dupa Craciun

"Marţi, după Crăciun” de Radu Muntean este un film regizat aşa cum un scriitor hiperrealist îşi scrie o carte. E un film făcut profi cap-coadă, de la prima scenă, care se petrece în pat, pînă la ultima, care are loc înainte de ziua din titlul filmului, de care se mai aminteşte de cîteva ori pe parcurs, dar nu ştiu dacă a existat vreo a două zi după Crăciun care să fi picat vreodată marţea. Regizorul Radu Muntean, ajutat de scenariştii Răzvan Rădulescu şi Alexandru Baciu, descoperă o situaţie limită din realitatea la fel de dură ca şi această poveste mai degrabă de viaţă decît de dragoste, o ia din această oglindă care e realitatea şi o aşează pe ecran. Fără interpretări inutile, fără speculaţii, fără sentimentalisme, fără prejudecăţi. De aici încolo intră în scenă actorii, care trebuie să trăiască în film o situaţie cu care probabil că fiecare dintre ei speră să nu se întîlnească vreodată în realitate. Tema filmului e şi nu e adulterul, pentru că la Radu Muntean nu e vorba de un adulter obişnuit, fireşte, ci de o întîmplare în care te poţi trezi aproape fără voia ta, dacă eşti un personaj care nu ai voinţă nici măcar să te laşi de fumat, cum e Paul, unul dintre cele trei personaje principale, interpretat de Mimi Brănescu, pe care îl cunoaştem şi ca dramaturg. Paul este însurat cu Adriana (jucată de soţia sa din viaţa reală, Mirela Oprişor) de vreo 10 ani, au o fetiţă de 8 ani şi deşi în familia lor totul pare a fi foarte frumos, spectatorii ştiu chiar din prima scenă a filmului că Paul are şi o amantă (Maria Popistaşu). Actorii îşi joacă perfect rolurile, nu numai actorii principali, ci şi cei cu roluri secundare sau episodice, Dragoş Bucur jucînd rolul prietenului lui Paul (care îşi permite să facă mişto de acesta, spunîndu-i că Anul Nou îi aduce acestuia noi schimbări, „cum se zice”), iar Victor Rebengiuc, de exemplu, joacă rolul tatălui lui Paul (mişto dialogul dintre ei de la cumpărarea bradului). Filmul pare atît de veridic, încît spectatorii parcă ar vrea să se implice cumva, speră ca situaţiile din film să se aranjeze altfel, dar Radu Muntean este crud şi nemilos şi cu personajele sale, şi cu spectatorii, aşa că leagă firul naraţiunii profi şi cu sînge rece, îi lasă să discute despre planurile de revelion, face ca Adriana să se întîlnească cu Raluca, amanta soţului ei, în cabinetul stomatologic al acesteia, unde discută „despre ce e bine” pentru fetiţa celor doi, îi pune faţă în faţă pe Paul şi mama Ralucăi („ Ce face fiica dvs.? Am auzit că e tare dulce” – „Da, e”), apoi Paul îi spune Adrianei că e îndrăgostit, iar filmul se termină înainte să se termine povestea lor, de Crăciun, cînd Paul deja-şi dusese lucrurile din casa lor faină în cămăruţa cam studenţească a Ralucăi, şi se întîlnesc la părinţii lui Paul, de Crăciun, ca să respecte tradiţiile pentru fetiţa lor, dar şi pentru părinţii care n-au de unde să bănuiască nimic din ce vedem noi. „Marţi, după Crăciun” este un film viu, foarte concentrat, intens, metonimic, o dramă existenţială bine făcută şi bine interpretată, cu replici mişto, scenariu simplu, care-l implică foarte mult şi pe spectator, care trebuie să lege singur povestea, dar şi să accepte la sfîrşit că n-a văzut o poveste obişnuită, ci a fost pus pe gînduri. Vizionare utilă.

Comentat de Mihail Vakulovski


vineri, 24 decembrie 2010

Cautand ceva pe net am primit mesajul asta:



"You're looking for something that does not, has not, will not, might not or must not exist ..."


si mi-am dat seama ca ..da

duminică, 19 decembrie 2010

nu calcati orele

Mos Timp dadea o muie ceasului ramas perplex
limbile
zece fara zece
ma innecam cu propriile-mi vise de dragoste.
Cainii se diluau in onomatopee.Latrati!
fratilor,urletele voastre inghetate le voi arunca in paharul meu cu noapte
si
il voi da talpa.
In fiecare zi
un indragostit moare in mine.
eu
un zero inmultit cu zece.
zece fara zece
eu
f
a
r
a
ea

marți, 14 decembrie 2010

Stelute in genele ei - Mircea Cartarescu

Stelute in genele ei
Ningea pe Colentina si erau stelute in genele ei.
Tramvaiul patru cotea inzapezit la Sf. Dumitru
si erau stelute, stelute, stelute in genele ei.

Ningea, ningea, ningea peste Colentina
demult, demult...
da, dragii mosului, erau...
erau stelute in genele ei.

Ningea pe firele de troleibuz, pe toneta de tichete ITB
ningea pe mustata mea si pe gagica in rosu de alaturi
tramvaiele aveau stergatoare de parbriz si erau... hai, toti in cor:
erau stelute in genele ei.

Eram student, era studenta
eram eminent, era iminenta
si erau stelute in genele ei.
Aerul era rece, tramvaiele reci
maxi-taxiurile abia infiintate
mergeau toate pe patru roate
si erau stelute in genele ei.

Ningea usurel, cu fulgi catifelati peste fabrica Stela
peste blocul lui Ghiu, peste pomii inzapeziti...
Ea spunea ceva, dar camera video n-are sonor
asa ca nu mai stiu ce spunea.
Ea ma tinea de mina si tramvaiul patru trecea
si ningea si erau... da... da, dragii mosului...

Eu eram copil, ea era o copila
eu stateam la bloc, ea statea la vila
si erau stelute in genele ei.
Eu aveam viziuni, ea avea pandalii
restul e in "Poeme de-amor", precum stii

dar lasati-o balta, copii:
erau stelute in genele ei.
CORUL: Erau stelute, erau stelute, erau stelu-u-ute
In ge...eeneee...leeeee... nele eeeeeeeeei!

Aici poemul ar trebui sa se incheie
dar nu inainte de-a va da o cheie
a-ntregii intimplari:
Ea e o fata de peste blocuri si mari
acum e maritata, gravida, n-are nici o importanta.
Amorul nostru nemuritor s-a dus dracului
Acum nu mai sint stelute in genele ei.
Acum nu mai e nici o steluta in genele ei.
Asa, ca sa stiti, dragii mosului.

vineri, 10 decembrie 2010

vis cool

Astazi nu sunt al meu.
M-am amanetat pentru un viscol.
Opriti-va o secunda sa vedeti cum suflu
in 4D
 in 7D
 intr-o infinitate de D
Azi sunt al vostru
n-am directie
cautandu-ma va caut
ma prabusesc in toate directile intr-o betie suieratoare
ma musc de coada
zvacnesc bezmetic urland pe sub scocuri
ling iarba paralizata
iti scuip un jet de fulgi in ochi iubito
cu pasiunea unui polizor ce se iubeste cu o bucata de fier
suflu cu furia unui flex
azi vei fi egoist prietene
te vei feri de mine
azi nu ma vei privi iubito
azi vei lacrima
sau poate
 vei zambi de langa un calorifer
strangand in mana o cana cu cafea
in care zac verile trecute si viitoare

marți, 7 decembrie 2010

a ierta,iertare

cum ceri iertare? de ce ceri iertare?ca sa dormi tu mai bine sau ca sa doarma celalalt?cine e mai presus? cel care cere sau cel care ofera?cand o ceri? cand constiinta iti devine un iad sau iertarea se implora promt si spontan in secunda imediat urmatoare raului facut? de cate ori se ofera? de cate ori se poate cere? de cate ori te tot micsorezi cerand? de cate ori creste cel ce e in stare sa ierte?
iertare ceri celor pe care-i iubesti.iertarea cere cainta.iertarea cere regret profund.iertarea cere timp.cere calvar si golgota.cere ingenunchiere.cere lepadarea orgoliului..cere curatire si puritate.cere sinceritate.
e usor sa ceri scuze.le ceri necunoscutilor.le ceri masinal si imediat.nu astepti raspunsul pentru ca nu intereseaza.ai aruncat scuzele si iti vezi de drum.scuzele sunt minore.pentru un calcat pe picior,un ghiont,o intarziere,o uitare,o vorba..
Tacerea nu poate cere iertare.tacerea poate insemna ignorare,eschiva sau lasitate iar de lasitate sunt prea plin..
Iertarea poate fi imlporata doar prin vorba sau litera. Prin cuvant.Si poate fi acordata doar din suflet
Iertarea nu e compromis.Iertarea e daruire.E redare a demnitatii si a integritatii.E repunere in drepturi sufletesti

vineri, 3 decembrie 2010

A-ncetat de ieri sa treaca cate-un tir, da' prin oras

deci -am voie sa incep cu deci pentru ca e o concluzie- am centura.Dupa lupte seculare care au durat..pfff..nu stiu cat,iata ca a new star is born.Ni s-a promis ca vom ajunge sa facem poze cu tirurile care vor trece prin oras.Asa e! Eu astazi m-am pozat cu 2 scania si un actros.Erau blande si m-au lasat soferii lor sa le mangai. Ce frumos torceau..Un copil a venit cu flori la ele si un nene mai batran a venit cu paine si sare..si un pahar de motorina..cu o cifra cetanica foarte buna.
Nu credeam sa invat a..privi vreodata de la fereastra tir-urile.Cum alearga ele ca in poeziile comuniste spre inaltarea de data asta a capitalismului.
Copiii desenau pe asfaltul curat si liber al soselelor din oras diferite urari si sloganuri:
Cine n-are centura,sa-si faca
Am centura mea sunt sibian
si ma mandresc cu ea sunt sibian
Cine-i nascut in decembrieee..centuura centuura
Desteapta-te romane,centura ti-e aproape
Da-ti cezarului ce-i al cezarului si sibiului ...centura
Face-ti centuri nu razboi!
I have a dream.Centura
Nu intreba ce poate sa faca centura pentru tine ,intreaba-te ce poti face tu pentru centura
La multi ani si o centura fericita!

Va astept cu noi centuri.A A..AA. CU NOI IDEI!

Amu o mica precizare. Eu nu mai posed de prin jurasic preasfantul permis de conducere asa ca nu ma pot bucura de desfatarile ce le ofera condusul decat ,asa, colateral.Eu acum sunt calator profesionist cu autobuzul.Cred ca suntem cu totii de acord ca in menaj-a-trois-ul condus alcool politie exista o mare hiba.Exact! Politia! Cum adica alcoolul?!?! Cine a spus asta?!?? Iesi afara! pana nu chem politia..

Ce frumoasa e centura!

luni, 29 noiembrie 2010

am alunecat

Am avut 2 zile dark.
Din 48 de ore vreo 8 maxim le-am petrecut cu prieteni si afara.In rest am stat retras in intimitatea camerei mele cuibarit sub protectia plapumei.Am zacut acolo,fugit din realitate intr-o zona atemporala la lumina unui soare negru.M-am transformat intr-un fetus care din acel uter artificial previzualiza ce ar putea fi cand se va naste.Aveam posibilitatea sa rescriu totul sau sa scriu totul dinainte.

Am pus telefonul pe silent si am calatorit prin filme carti si amintiri dragi.

Am locuit intr-o gara mica intunecoasa si calduroasa creand aranjand si deruland personaje si situatii .Sute de alter-ego animate de sentimente si trairi de gesturi si replici care nu am avut ocazia sa le folosesc sau le-am irosit pur si simplu.

In fine,a fost un experiment linistitor desi suna putin morbid.O sa il repet si voi incerca sa il imbunatatesc.

poate niste iarba...



vineri, 26 noiembrie 2010

Da,vreau sa rad din nou

in soapta

Intre doua puncte drumul cel mai scurt e o linie dreapta.
Intre doua fiinte care se iubesc drumul cel mai scurt e un curcubeu.
Intre doua taceri nu e drum.
Intre mine si mine e ea.
Intre ea si mine e o lume.
Intre tacere si mine e un pas.
Omul a pasit pe luna.
Ea a pasit in suflet.
Ce pas mic pentru om,.. ce pas frumos avea Ea

marți, 23 noiembrie 2010

pur si simplu . Singuratate

Afară plouă ca şi toamna şi-i urât,
Mă uit pe geam ca după tine, şi atât.

În mine toate amintirile te-aşteaptă
De-aceea mi-i privirea stranie şi dreaptă.

Ca-ntr-un copil ce-a adormit plângând
În mine nu mai este nici un gând.

Vreau să citesc şi-mi cad din mână cărţile;
Mă împresoară chipul tău din toate părţile.

Mâna ce mi-a-mprăştiat părul şi gândurile
Îmi amestecă pe carte toate rândurile.

Rămân uitându-mă pe geam ca dupã tine
Şi tot aştept pe cineva ce nu mai vine.

Demonstene Botez



sustin declar semnez

Vreau sa ma fac inteles
.
Acesta nu e un blog-cred ca pana si cuvantul blog e impropriu- care sa ma faca popular,care sa atraga cititori..doamne fereste de fani sau alte forme de fidelizare..

Nu vreau sa fiu nici ipocrit,pentru ca totusi e o forma de socializare, si din moment ce am ales sa fac asta e o forma de spovedire in public.Dar pana la urma exorcizarile se fac cu public.
Acesta e un loc de autoexorcizare.Sau introspectie.Ma arunc in mine,prind demonii cum pot, i fac snop si i arunc in eter.Nu-mi cereti sa aiba vreo noima ce scriu uneori.Asa e exorcizarea.Dea-valma.Cine are demoni prin-nauntru ma intelege..cine nu, vaya con dios..
Inca o chestie.E un blog pentru si despre iubire iar eu vorbesc despre demoni.Dar,facand o anlogie cu biserica,pe teritoriul iubirii se da lupta cu intunericul.Demonii sunt doar ingeri care si-au dorit mai mult.Mult mai mult?Nu. Doar implinire.


Intr-o alta forma de idei,acesta e un jurnal lasat dinadins pe o banca in parc.Il poate citi oricine, poate sa-i placa poate sa-l scuipe poate sa scrie la randu-i in el,dar nu poate sa-l arunce.Poate doar sa se indeparteze.Dar la un moment dat un suflet se va apropia de el si intr-una dintre file va regasi un pasaj.Va vibra si va privi in jur sa nu-l surprinda cineva,pentru ca in lumea noastra simtirea intensa,pasionala e interziza si pedepsita.Il va inchide incet si isi va promite ca va reveni..
I spuneam in seara asta unei bune prietene-observi E. ca ti-am spus 'buna'- ca blogu asta e ca si cum as umbla cu sufletul in pula goala pe internet.Da, e cam triviala exprimarea dar asa e, daca ganditi putin.

Sau daca simtiti.

luni, 22 noiembrie 2010

intoarceri fara plecari

Caderea mea e evidenta si sigura.
Naturala,fara nimic spectaculos.
Fireasca.Fara tobe.
Fara lacrimi.Muta.
Naturala pentru ca atunci cand nu mai ai de cine sa iti agati privirea,de care sa iti sprijini sufletul,te pierzi ca atunci cand stai in picioare pe coama unei case si privesti cerul.
Te abandonezi.
Stingi lumina,iti impaturesti incet si cu grija plasa de siguranta,te cateri pe un munte de amintiri si..plonjezi.
Realitatea nu poate fi carpita cu vise pe ici pe colo.Nu tine.
Ori o privesti in fata ca si cum ai privi un neon pana ti se usuca ochii si sufletul,pana explodeaza inghetate;fie te inconjori de oglinzi si sorbi din marea visarii unduitoare si hipnotica dar duioasa si docila ca un animal.
Cand astepti indelung uiti ce astepti.Devi una cu asteptarea iar uitarea asta te poate purta pana la un tarm.
Dar cand prinzi speranta de gat si o strangulezi privind-o in ochi,atunci oceanul devine nemarginit.Speranta e cea mai feroce si sublima molima ramasa in cutia sufletului.It transforma visele in nectar si ambrozie iar realitatea in puroi si venin.
Citisem undeva ca iadul e amintirea continua care nu poate fi schimbata.Condamnarea la amintire.
Dar cand nu doresti sa schimbi nimic in amintire esti multumit, nu? Esti fericit.
Amintirea unei despartiri nu e a ta,e a celui care pleaca,pentru ca tu nu accepti despartirea.Amintirile tale se opresc la momentul anterior rupturii.Si sunt frumoase..

Mi-am implantat sufletul intr-un copac de la intersectia trecutului cu neantul.

O fi ruginit?

vineri, 19 noiembrie 2010

Am primit pe mail urmatoarea invitatie:" Va asteptam sambata, 20 noiembrie, ora 15.00, la standul Editurii TREI, la show-ul de lansare a romanului "Nu-stiu-cate-zile" de Stoian G. Bogdan, impreuna cu Florin Calinescu, Dan Silviu Boerescu si o vedeta feminina surpriza. Stoian G. Bogdan (SGB), cel mai titrat poet al anului 2009, revine cu un roman despre viata plina de surprize a unui tanar in eterna tranzitie romaneasca. Nu-stiu-cate-zile e filmul alert al parvenirii lui....."...

Imi plac lansarile tinerilor scriitori romani pentru ca se vor originale,surprinzatoare dar naturale si necesare,ma rog,unora le si reuseste.

Asa arata prezentarea oficiala:




iar asta e autorul Stoian.G.Bogdan(SGB) cat se poate de life si natural:




Mie imi place.Daca e buna si cartea, va anunt eu. Sau mai bine vedeti singuri..

miercuri, 17 noiembrie 2010

luni, 15 noiembrie 2010

Mereu

fac cum simt,
m-am gândit mult la asta.

sau cum au spus înţelepţii:
gândesc cu inima.

ea nu vede munţii drepţi,
aşa cum sunt văzuţi cu mintea


ea vede sângele,
ochii ei fiind îndreptaţi
spre interiorul ei şi nu
al nostru.

dar eu gândindu-mi, numai, sângele
cu mintea el este un al doilea univers
universul drept şi subţire cât linia.

există şi acolo planete
ca ale noastre.
se numesc la fel.
pe una din ele e viaţă.
locuitorii ei se numesc iubiri.
necunoscuţii sunt copaci
strânşi în pădurea de la întersecţia
cu vena. ei fac o umbră plăcută.

pe cei ajunşi de nevăzut cu mintea
inima îi vede.

din inimă nu se fuge.
acolo vine sfârşitul lumii
Mereu.



Vasilievici

vineri, 12 noiembrie 2010

iar dumnezeu a spus: sa se faca pianul!

cam asta rezulta din combinatia :dumnezeu om pian om dumnezeu om pian om om om pian dumnezeu om pian pian om zeu pian zeu zeita om pian zeita zeita








joi, 11 noiembrie 2010

desertul

Cat voi mai rataci?
Desertul asta ma inunda..Am doua dune in locul plamanilor.Pentru ce sa-mi adaug pasii unul inaintea altuia?Am pierdut de mult drumul..in caz ca l-am stiut vreodata..in caz ca exista..
Propria mea puscarie cu libertate totala.Pot sa o apuc in orice directie ,pot sa fac ce vreau eu..pot sa privesc toata noaptea stelele inghetate iar dimineata sa le sparg intr-o clipire.Intr-o lacrima tot universul.
Exista odata o oaza..Imi amintesc umbra ei si apa rece..Picioarele ma duceau singure spre linistea ei..
E prea mult nisip intre gandurile mele..Poate nu a fost nici o oaza.
Poate a fost doar o poveste suierata de vant intr-o furtuna,poate a fost doar un cantec de leagan care mi-l canta mama inaintea desertului,poate era doar trosnetul focului in noptile inghetate..
Hai,inca un pas! trebuie sa umblu! Daca raman pe loc ma devoreaza gandurile.Cand merg imi flutura in spate ca o mantie.Daca ma opresc ma invaluie.Termite.Muste.
In unele nopti aud tropote,cantece,glasuri simt miros de fum si de viata,de oameni iubindu-se..deschid ochii.Nisip rece..Prietene,cat de mult semanam noi doi..Eu te-am creat iar acum sunt prizonierul tau.Cat cer deasupra iar tu stai incremenit.Mut.Iti ti respiratia.Rasufla si elibereaza-ma!
vorbele imi sunt nori de praf
Cat soare! Cum sa mai existe oaze? Nu sub soarele asta..nu astazi..nu poti avea o oaza doar a ta.nu o poti inconjura cu garduri.Ar trebui sa inchizi tot desertul pentru ca ea-i apartine.
Hai paseste,paseste..poate la capat e marea.si tu esti o mare desertule.
cu un singur peste.

marți, 9 noiembrie 2010

Boala..de Marin Sorescu

Doctore, simt ceva mortal
Aici, in regiunea fiintei mele
Ma dor toate organele,
Ziua ma doare soarele
Iar noaptea luna si stelele.

Mi s-a pus un junghi in norul de pe cer
Pe care pana atunci nici nu-l observasem
Si ma trezesc in fiecare dimineata
Cu o senzatie de iarna.

Degeaba am luat tot felul de medicamente
Am urat si am iubit, am invatat sa citesc
Si chiar am citit niste carti
Am vorbit cu oamenii si m-am gandit,
Am fost bun si-am fost frumos…

Toate acestera n-au avut nici un efect, doctore
Si-am cheltuit pe ele o groaza de ani.
Cred ca m-am imbolnavit de moarte
Intr-o zi
Cand m-am nascut.

duminică, 7 noiembrie 2010

"Cand ingerii muzicieni oficiaza pentru Dumnezeu ii canta Bach. Cand se aduna intre ei,canta Mozart.Iar Dumnezeu vine si asculta la usa" spune Michel Tournier in cartea sa Celebrari





Emil Cioran: "Daca e cineva pe lumea asta care sa-i datoreze totul lui Bach, acela e Dumnezeu."





vineri, 5 noiembrie 2010

Ma uit in ochii tai.
Pe furis.
Vreau sa vad, fara sa fiu prins.
Vreau ca pictorul si sculptorul si poetul din mine sa te descopere – fara ca reputatia mea de baiat rau sa dispara in fum.
Vreau sa stau linistit, numai eu, in coconul meu. Si sa te mangai, fara ca tu sa stii sau sa simti.
Ma uit in ochii tai pe furis. Iti vad irisul.
Stiu ca tu ai fi vrut sa-ti spun ceva despre culoarea lui. Ca sa te alinti, cu privirea aceea furisata, de jos in sus, baletul gatului alb….

Ei bine,nu. Este reveria mea, numai a mea.

Iti vad irisul. Si ma intreb oare ce a vazut inainte sa ma vada pe mine.
“Ce”, nu “cine”. Am spus bine.
Cate flori de iris a vazut.
Spre cate coroane de copac s-a inaltat, arcuind spre spate…
Cate incordari a suportat, lovit fiind de lumina fulgerului.
Cate dilatari a avut in lumina lunii.
Cat cer de primavara a sorbit pana la albastrul metalic pe care il are….
Si gatul…..
Il mangai cu privirea inchipuindu-mi ca-l ating cu varful degetului aratator.
Il vad moale.
Il vad ferm.
Il vad cum vad o piersica ridicata in soare. In apusul meu nesfarsit de vara.
Ma uit la tine si iti vad aroma.
Iti vad mirosul blond- castaniu al corpului in miscare.
Pana si aerul tremura cand iti atinge corpul.
Pana si aerul tremura cand trece curgand pe langa trupul tau, simtind ca nu poate sa te imbratiseze la nesfarsit.
Lumina, insa este fericita. ...

Nu mi-a mai fost dat de mult sa citesc ceva atat de frumos.Asa se iubeste!! pentru a citi continuarea mergeti AICI

miercuri, 3 noiembrie 2010

Puterea noastra,puterea fanilor

Maine va aparea noua melodie de la Vama.Cu putinele mijloace care le detin de transmitere voi incerca sa ma aliniez cererii lui Tudor Chirila.Am postat mai jos mesajul lui.


Puterea noastra, puterea fanilor

"O sa avem nevoie de puterea fanilor. De fapt, credem ca este cel mai important lucru pe care il avem in momentul de fata. "Lucru" nu e bine spus. Avantaj. Da, fanii si prietenii sunt singurul nostru avantaj. Pentru ca daca mai vrei sa faci muzica incarcata de vreun mesaj in Romania este un gest aproape sinucigas. Doar fanii ne amintesc in aceasta perioada ca mai merita.
Si cred ca sunt mai mult de 12.000, cati sunt inscrisi pe pagina de FB sau pe acest blog. De aceea, saptamana viitoare, cand intentionam sa lansam noul nostru single, (o idee nebuna care s-a nascut in trei saptamani), nu vrem de la voi decat un singur
lucru: sa-l raspanditi. Sunteti cei mai in masura. Acum un an, doi am fi apelat mai mult la... media. Din pacate, media e ocupata cu altceva. Sau din fericire."

duminică, 31 octombrie 2010

o seara fututa, fututa de tot

           Tragi ca prostu toata saptamana.Mizezi pe sambata totul.Selectezi, analizezi n-spe mii de cluburi baruri si alte cacaturi, desi sti clar in care vei merge.
bla bla...
Ce pula incerc sa fac aici? tre sa fiu subiectiv. Sunt fan Oldies.Ai votca la 130 cu suc,ai muzica la sentiment si atmosfera dupa gust.Ai gusturi bune, ai atmosfera buna.
Plusez cu faptul ca s-a deschis si Oldies 2,exclusiv rock. Ambele cu intrare 0.Buna treaba.Asta nu e reclama!! Exista si partea de cacat.In Oldies-ul vechi a intepenit playlistu'.over and over and over and over and over....a.a.a.a.nd..mai exista un futai: ti-ai terminat sucul ala de la promotia cu votca,pai urmatoarea sticla te rupe din buzunar pana in organele interne.
In Oldies 2,sambata,fara rezervare sugi pula.Intri, vezi, pleci.Nu ai unde sta, esti mai rau ca in gara.Dar merita sa te zbati.Pentru ambele.
Exista,sau mai bine zis,a existat,pentru mine personal si pentru inca 4 prieteni, pana in seara asta o pseudoconcurenta:30+.aici aveau,a se vedea trecutul, votca la 100 cu suc la discretie.Adica daca terminai sucul(pepsi la 2 l) mai cereai si mai primeai.Un vot cu +.Din cand in cand mai bagau si shoot-uri gratis.Pentru toti. Aleator.2+.A!!intrare moca!Animatoare.Cunoscatoare.Pentru una dintre ele garantez personal.
Defecte: azi mergem regulamentar, cu banii aferenti.Dupa cum am fost invatati.Calculu' de acasa nu se potriveste cu ala de la crasma. 10 ron intrare.de ce? pt ca mixeaza nu's ce muie de dj.jaiko sau asa ceva.ca pula!! votca a sarit de la 100 la 130.Pai ce pula facem aici?Suc,o bijboaca si salut fraiere! Va fut! Adio!
Am pierdut sambata seara la voi,voi va luati lunea-napoi.Da-ti-mi sambata-napoi!!

Votca din mine urla: inca putin!hai ca poti! sti ca si tu vrei! nu acasa!!nuuuu!! fa rost de bani!! suna prieteni..injumatates-te..ce buna ar fi o bere.Una doar..Ultima..Imi e dor!  Dor? Esti beat!Culca-te!

Vreau in Oldies!In oricare..Pula bani! I-am futut in cacatu' ala de 30+!! Tocmai azi cand s-a schimbat ora! Blestem!
Data viitoare...

sâmbătă, 30 octombrie 2010

citatul se intoarce

Cultul de-unul-singuratatii: nevoia de autonomie cu orice pret de obicei in detrimentul relatiilor pe termen lung.E adesea provocata de asteptari disproportionat de mari de la cei din jur.

Tabu personal: unica regula de viata,la limita superstitiei,care,permite unei persoane sa faca fata vietii cotidiene in absenta dictoanelor culturale sau religioase.

Veselia saraciei: constientizarea faptului ca erai un om mai bun cand aveai mai putini bani.

Amanarea revoltei: tendinta a unei persoane ca, in tinerete sa evite activitatile tinerilor si experientele artistice cu scopul de a capata experienta profesionala.Are drept rezultat jelania dupa tineretea pierduta urmata de tunsori caraghioase,garderobe scumpe si haioase.

Minimalism ostentativ: tactica in abordarea stilului de viata similara cu 'substituirea statutului'. Neposedare de bunuri materiale fluturata ca semn al superioritatii morale si intelectuale. 

joi, 28 octombrie 2010

cartea,ca omu'...

Da!!
In sfarsit am inteles de unde atata teama la unii de a pune mana pe o carte, atata reticenta la a o atinge,atata repulsie la rasfoire,crispare si fiori de groaza la trecerea pe langa standuri cu carte. :))






E un fotograf bulgar: Mladen Penev

luni, 25 octombrie 2010

toamna prea..

totul e absurd.
E cu atat mai absurd cu cat descoperi mai mult frumusetea.Cu cat pasesti mai mult prin dumnezeul-natura.
Singur.
Daca-i spui unui om 'viata' si i ceri antonimul iti va spune 'moarte'..
Dar daca-i spui nastere,ce va spune? tot moarte?
dar daca-i spui 'toamna'?

Au fost zile superbe de toamna. Au fost? am tacut prin vartejuri de frunze mi-am pus cateva raze de soare drept fular si am zambit.am tacut. am mers pe camp,inca mai exista greieri;mai canta..oare stiu ce-i asteapta? iarba inca mai sopteste povesti din vara..praf si munti.ceata.culoare.parfum. sficuiri.Explozie lenta..o mana intinsa pe care nu o cuprinde nimeni..reqviem pentru vara.o toamna frumoasa ca morfina dinaintea mortii.Adenalina cu miere.Odata adunam castane..nu mai stiu pentru ce le adunam..
Inspir.
Nimic.
Privesc inauntru.
Doar aer.Soarele a ramas afara.

Inutil...poate pentru ca in jurul meu putrezesc fericiri.fetusi morti.o toamna minunata privita dintr-un borcan cu formol.Urletul ineaca,tacerea sufoca..
De ce atata frumusete?

tot ce scriu e prost
tot ce simt e imens

joi, 21 octombrie 2010

des mintire

eu exist doar de azi.
cred ca m-am nascut gandind cuvantul 'iubire'. nu stiu ce inseamna.
nu stiu daca inseamna ceva in lumea asta in care am aparut brusc fara sa depun nici o cerere.
am fost repartizat aici ,pur si simplu..
cred ca rasariturile si apusurile sunt la fel.
cred ca fericirea si tristetea nu au nici o legatura cu dragostea.
cred ca florile ciresilor semnifica tradare.
cred ca sarutarile pe pleoape sunt condamnari .
cred ca plimbarile prin parcuri sunt infractiuni.
cred ca ura e mama schimbarilor.
cred ca ne suntem autosuficienti.
cred ca sufletul e o batjocura adusa ratiunii.
cred ca ...

Gandesc asta plimbandu-ma prin parc dupa ploaie
.Pasesc pe stele ude si pe frunze calde,jilave,lipite ca un nume de o inima, moarte din dragoste de pamant..
Ma cufund cu fiecare pas mai mult,mai mult,mai mult in cer si in noapte pana voi disparea de tot..
Eu nu am fost decat azi si voi disparea la finalul propozitiei
...
...

marți, 19 octombrie 2010

povesti

Voisem sa scriu despre suflet.
Credeam ca stiu ce inseamna.
Nu stiu nimic.
Nu mai stiu nici macar...Nu mai stiu.
Voiam sa spun despre prieteni, prietenii-frumoasele mele injectii cu adrenalina si apa vie- reusesc sa animeze marioneta asta in care un mester priceput pusese odata niste suflet dar cand inauntru ramane doar cenusa si frunze uscate corbi si ceruri cenusii e grotesc circul..nu-mi pasa..nu mai exista vointa. Nu am nevoie.

 Voi rataci  in continuare pe langa aceste ziduri prabusite.Uite, le-au napadit  buruienile..  sunt mai frumoase..abia se mai zaresc coloanele de altadata,ferestrele luminoase s-au unit pe veci cu usile pivnitelor,salile de bal s-au marit infinit cu tavanele-n cer.

Printesa a plecat de mult.

Curtenii au murit ori si-au pierdut urmele prin paduri.Mai bantuie un batran doar,bolborosind o poveste pentru sine insusi ori pentru cine sta sa-l asculte.E o poveste care incepe simplu cu 'a fost odata' si pe care o rosteste ca pe o mantra.Nu are final si de aceea cand ajunge la un anumit punct o ia de la capat fara sa faca vreo pauza incat daca nu esti atent te trezesti ca o asculti de cateva ori.
Imi place sa-l ascult.Imi place sa rad de el adaugandu-i finaluri de toate felurile.Nici atunci nu se intrerupe,doar scutura din cap 'nu! nu! si continua..De fapt,il urasc dar nu am unde sa ma duc si ..in fond nu mai conteaza pentru ca nu pot scapa

Daca Narcis,indragostit de el insusi, a sfarsit inecat in iaz in timp ce-si admira perfectiunea,eu, dispretuindu-ma,voi sfarsi prabusit inauntrul meu ,cazand continuu in fantana castelului, intr-un put fara final ,o fantana cu tencuiala dulceaga de nostalgie


vineri, 15 octombrie 2010

regret ca nu scuip la timp

Castigatoarea premiului de '7 pule varate adanc in gat' e astazi o cretina de vro 60 de ani stai-ar moartea pe umar.
Autobuzul 1.Ora 16.Full.'Pustoaica' respectiva incepe sa se lamenteze de inghesuiala.Ea la randu-i fiind una dintre inutilitatile transportate la ora aceea de autobuzul ala.I se pune pata pe un baiat la vro 30 de ani care statea pe scaun." auzi domne da tu nu mai cobori odata?ca toata ziua te dai cu autobuzu asta!" Omu "scuze.. scuze.. imi cer iertare..ochii atintiti in podea alergau stanga dreapta spre locuri nevazute nestiute..Pizda:"ca te tot vad si stai ca nesimtitu si uite ce inghesuiala e!"
Justitiarul din mine urla: taci futu-ti mortii matii de muie de cacat ce esti! Imi venea sa-i fut niste capete de bare si o flegma in bot.Babei. Ai vrea sa faci schimb de probleme cu el?? Asa sa-ti ajute D.!!!
Lasul din mine care e mare cat statuia aia a lu' isus din rio de janeiro si-a intors ochii in carte.
Baiatul era orb si cu handicap la ambele picioare

miercuri, 13 octombrie 2010

iubesc,deci exist

Imi doresc o lume...Imi inchipui o lume..Ati avut clipe in viata in care sa doriti sa alergati pe strada si sa strigati ca sunteti fericiti? in care sa doriti sa imbratisati oameni straini si sa le spuneti ca viata poate fi frumoasa? Ati avut momente in care sa incercati sa faceti niste necunoscuti fericiti? sa uite pentru o secunda macar ca viata nu e monotona si trista? ati avut dramul ala de nebunie care te face zeu si om in aceeasi masura si in aceeasi clipa?
La naiba cu 'carpe diem'! e egoista zicala! Nu trai clipa singur pentru ca o irosesti.
Opreste clipa!


marți, 12 octombrie 2010

primiti cu citatul? 1

        Acum o vreme mi-am (re)gasit un carnetel in care am insemnari,ganduri, citate de amu vro 3 ani.Din cand in cand voi mai transcrie din el cate ceva,nu de alta dar se cam dezmembreaza..
Apar pe vreo 3 pagini niste citate despre care presupun(mare prostie ca nu mi-am notat atunci--ma bazam pe infailibila mea memorie) ca sunt din cartea Generatia X a lui Douglas Coupland.
Le voi reda asa cum le-am transcris atunci:
Balaceala arheologica: vizita la restaurante amenajate in vagoane dezafectate,pe platforme industriale,in zone rurale--locuri in care timpul pare sa fi inghetat de mult--astfel incat sa te simti usurat cand te intorci in "prezent".
Rabufnire a ketchupului emotional: imbuteliere sub presiune a parerilor si a emotiilor personale in asa fel incat sa rabufneasca exploziv,toate odata,socandu-i si zapacindu-i pe angajatori si prieteni care credeau ca totul e in regula.
Cultivarea spiritului de clica: nevoia unei generatii de a vedea  generatia urmatoare ca fiind atat de plina de lipsuri incat sa i se umfle propriul orgoliu colectiv
Succesofobie:teama ca,daca cineva are succes,va plati cu neglijarea nevoilor personale si cu neamplinirea dorintelor din copilarie.
Negarea lui "acum": a te convinge ca singura perioada de timp in care merita sa traiesti e trecutul si ca singura perioada de timp interesanta e viitorul.
Minimologie: sistem filosofic prin care o persoana se resemneaza cu diminuarea asteptarilor ei fata de bogatia materiala "am renuntat sa-mi doresc bani, vreau doar sa-mi gasesc fericirea".
Substituire a statutului: utilizarea unui obiect cu distinctie intelectuala ca substitut pentru un obiect scump.
Supravietuita: tendinta de a te vizualiza bucurandu-te ca esti ultimul om ramas pe Pamant.


Mai am cateva pe zilele viitoare..

luni, 11 octombrie 2010

dati-ne paine,circ avem noi..

La intrare in mall scrie si exista si un semn(pentru analfabetii care roiesc pe aici) cum ca nu e voie sa se faca poze. Din diverse motive ce tin de administratia mall-ului, s-a interzis acest lucru.
Numai ca nesimtirea si prostia merg mana in mana si,normal se mai gaseste cate o prostalana parvenita(niciodata unu) care isi scoate ustensila sa traga-n poza.Sa aiba dovezi  acasa ca a fost la mall si nu la futut dupa cum i arata mutra.Astazi, o minus-varianta d'asta isi imortaliza  plodu la tabla de sah de langa standul de imprimat tricouri. Vin 3 paznici si ii spun ca nu are voie,deh, asta li s-a spus lor,asta o spun si ei mai departe daca e cazul, da ea nu si nu ca aici e spatiu public si are voie.Dupa care urla ca ea a facut si cumparaturi de 300 ron ,probabil remuneratia pentru vro 5 mui luate.300 de ron?!? Pfoaaa... poi de ce nu a zis asa? ii aduceam si o cafea,ii faceam vant cu un evantai, ii ziceam ca ii sta paru bine. 
Proasta nu stie ca mall-ul NU E SPATIU PUBLIC. E deschis publicului, dar e administrat de un privat, si daca ala zice ca tre sa umblam in papuci de casa, avem de ales : ori  purtam, ori nu mai intram. Bine nu mai are rost sa spun ca mai toate pozele aveau in spate sediul unei banci, care, in pula mea, nu ai voie sa il pozezi nici daca e in spatiu public!!

Dupa ce s-a terminat cearta cu pazinicii,vocabularul ei limitandu-se la cativa termeni de  mahala, progenitura  ei a deschis sticla cu ceai si l-a varsat voit! pe tabla de sah,... ca sa iese pozele mai interesante.Na!viitorul suna bine.

sâmbătă, 9 octombrie 2010

multumesc

Sunt fericit.Astazi am primit un mesaj.De la Ea.Sa se inteleaga ca bucuria mea nu provine neaparat ca e de la ea ci din ce a scris si de ce a scris:
"Am luat casting la national.La Afrim.Sunt fericita si am vrut sa impartasesc bucuria mea cu tine"

Eu vreau sa impartasesc mai departe bucuria mea si ei. Sunt fericit pentru fericirea ei.M-a inundat un soare interior de o blandete si o tandrete primavaratica.Daca as rosti cu voce tare cum ma simt mi-ar tremura vocea.Asa imi tremura doar mainile.Si sufletul.Doar ca sufletul imi vibreaza frumos si lin,ca batut de o briza calda.
Traiesc.
Mi-am dat seama ca am cerut de la viata o gramada de lucruri absurde.Am suferit ca n-am primit Am fost egoist.Credeam ca cer putin dar ceream mult.Ofeream doar ca sa primesc inapoi.Si realizez ca era nevoie de atat de putin ca sa fiu fericit: Fericirea persoanelor pe care le iubesc.
Viata are sens.Si zambet.
Multumesc!

miercuri, 6 octombrie 2010

uneori

Habar nu am ce am vrut sa spun aseara.Pare o cearta purtata cu mine insumi in care eu pierd.Si totusi, cand pierzi impotriva constiintei tale,castigi.Probabil,vorba Parazitilor, am dubla personalitate si-o dezvolt pe-a treia..Constat totusi, fara surprindere si chiar cu bucurie ca toate identitatile mele sunt indragostite.Uneori ma revolt impotriva ideii de iubire,alteori e singura ratiune pentru care continui sa exist.A trece prin viata fara sa iubesti nebuneste mi se pare la fel de absurd ca a cumpara carti ca sa nu le citesti,sa hoinaresti prin padure fiindca te dezgusta padurea,sa mergi la teatru pentru ca nu-ti place teatrul.
Uneori invidiez pe toti ceilalti pentru ca ei nu sunt eu.Alteori simt mila.Alteori dispret.Alteori inteleg totul ca intr-o iluminare subita,ca si cum o raza de lumina imi intra prin spate si imi proiecteaza intreaga viata si tot sufletul pe zidul din fata mea.Uneori ma simt ca o carpa murdara uitata si intepenita pe un calorifer.Uneori ma pierd uneori ma abandonez uneori sunt alcatuit doar din tacere si resemnare..Vreau nu vreau, sunt toate aceste stari dar cand intalnesc frumusetea nu pot sa nu raman extaziat vrajt razand plangand si sa nu tip si sa dau din maini incercand sa o arat si celor orbi din jur ..Uneori alerg singur in urma ei ca un copil sarac dupa caravana circului.. Uneori,un suflet se opreste langa mine

de profundis:)

si spun nu scrie,nu are rost,esti beat,nu are rost sa arunci cuvintele astea asa aiurea.Fraiere,tu o iubesti zilnic, sunt beat si nu mai conteaza ca iubesc

marți, 5 octombrie 2010

parfum

astazi am cules strugurii..sublim parfum.strugurii copti miros a soare.va e dor de vara? plimbati-va pe sub sau pe langa vita de vie.de fapt, lasati-va doar simturile sa zboare si veti gasi miracolul.va va gasi el pe voi. rupeti un ciorchine si priviti-l.sunt acolo toate rasariturile si apusurile de peste vara...toata dogoarea zilei si mierea inserarilor..

am privit o boaba in soare.un soare de toamna printr-un soare de vara.am stat catarat pe scara deasupra viei intr-un vant rece si am inteles necesitatea vechilor greci de a-l naste pe Dionisos
mirosul strugurilor, parfumul amintirii: tulburator patrunzator pagan invaluitor batjocoritor melancolic seducator

duminică, 3 octombrie 2010

que ora es?

Avem pe la noi spanioli,vorbitori de spaniola,rupatori de spaniola, pseudovorbitori de spaniola,telenovelisti,telenovelisti care nu recunosc ca se uita la telenovele si d'astia ca mine care stim vro 12-13 cuvinte in spaniola.Tuturor dedic frumoasele episoade de mai jos in care gratia limbii spaniole e revelatie iar sentimentele exacerbeaza prin toti pixelii




sâmbătă, 2 octombrie 2010

certitudini sigure si indubitabile...sau?

Sunt sigur de doua adevaruri in viata mea.Primul: ca EA se va intoarce in viata mea trup si suflet..Candva..Al doilea: ca EA nu se va mai intoarce niciodata in viata mea.Daca se va intoarce numai trup sau numai suflet mai bine sa ramana pe loc.Sunt tentat sa folosesc citate de pe saiturile pe care umblu.Nu o voi face.Poate functioneaza la altii.Sper sa existe distrusi d'astia ca mine carora sa le iasa figura asta;adica sa bage dulcegarii si alte aiureli d'astea ca doar doar vor muia(!) sufletul iubitei..Asta e cersetorie..eu cersesc,tu cersesti,el,ea...
Certitudine: iubesc
Indoiala:nu e mult spus o viata intreaga?
Certitudine:nu
Indoiala:m-ar putea iubi toata viata?
Indoiala:


vineri, 1 octombrie 2010

gand mut

nu am nimic de spus.doar imi e dor.probabil ea a uitat de mine..a uitat cum arat,a uitat ce-i spuneam, a uitat ca visam..mai rea decat durerea e amorteala .i se spune rupere de pula dar cine spune ca i se rupe e varza.praf.ti se rupe doar cand suferi mult.e o sinicidere sentimentala.a ratiunii. e o metoda de a incasa si suporta suferinta.eu nu ma plang.nu mi se rupe.imi pasa.sper sa fie fericita.
O pula!! Sper sa vina intr-o zi si sa spuna am gresit doar alaturi de tine pot fi fericita tu ai fost singurul care m-a inteles ,ai fost cel care m-a sustinut si ai fost alaturi de mine in momentele grele... sa spuna d'alea cu mai sti cu iti spuneam pe-atunci cum radeam cum imi spuneai cum curgeai prin mine pana-n rai ..Cacat si iubire! nu asa merge treaba...si totusi stiu ca o voi iubi toata viata.
si amaratu asta de mine e in stare sa ia in pula toata lumea care imi spune move on uit-o treci peste iti va trece nu era pentru tine vei gasi altceva lasa lasa o mai  iubesti ..iar ea va citi chestia asta si va spune o sa-i treaca..saracu de mine

joi, 30 septembrie 2010

herta muller vs gabriel liiceanu

Nu sunt pasionat cititor al Hertei Muller dar ii recunosc valoarea.O admir pentru ca a denuntat comunismul ,pentru ca l-a infruntat, pentru ca a pierdut,pentru ca nu s-a pierdut pe ea,pentru ca nu ne lasa sa uitam absurditatea si utopia comunismului.Nu voi incerca sa stabilesc in ce procente simte romaneste sau nemteste. Fapt e ca: o scriitoare de origine germana nascuta si crescuta in Romania scrie despre comunismul din Romania in germana si romana.Pentru treaba asta ia premiul Nobel.Respect.Ca il ia,cum spun gurile rele, mai degraba pe criterii politice decat literare ,asta e alta treaba. 
Despre Liiceanu parerea mea e ca daca nu-si facea editura nu-l publica nimeni.Asa nu-l citeste nimeni.Dar poate sunt eu ingust si  batut in cap de o consider o filosofie de copy-paste.
Ideea postarii asteia e ca inainte de Nobel, Humanitasu o dadea pe Herta Muller cu 5 lei la reducere si nu-i dadea nici o sansa la premiu.Dupa, au reusit sa primeasca  drepturile de autor si s-o pupe in cur.Numa ca femeia nu-i proasta.Stie stratagemele si smecheriile astea. Vezi AICI

miercuri, 29 septembrie 2010

marți, 28 septembrie 2010

-pic

Ce taceri dorm in tine..
Oare,
daca mi-as trece mana prin parul tau
nu as gasi basme?
nu mi-ar fi mana martorul mut al copilariei tale?
Oare,
 nu-i trupul tau o poveste pe care o scriu neincetat?
pe cer
pe ziduri
pe inima
Nu sunt ochii tai frunze
si muguri?


ce iad dulce
ce desfatare!

ce furtuna zambetul tau!
cat de pagan..
cat de mantuitor

iar tu taceai;
si in mine explodau masini furnici conversuri lacrimi autobuze pasari fulgere acvarii cai gutui christos cabane conserve sosele pomi umbre caini.. ploaie. ploaie ploaie 

luni, 27 septembrie 2010

imi doresc o duminica sangeroasa

si fu si duminica.si am lucrat.toata ziua.in fine,nu toata ziua pentru ca vorba aia 'cine ajunge la munca mai tarziu recupereaza prin a pleca mai devreme'..lucrez in Mall.cred ca ar trebui sa mi se dea spor de stres sau toxicitate..alergie la prostie.in mall vin 2 categorii de oameni.cei care vin pentru prima data si cei care iti doresti sa nu mai vina niciodata.
Prima categorie clasa ordin subspecie sau ce dracu or fi, sunt aia pe care-i auzi vorbind la telefon:da tu is la mol,i mare trazni-m-ar te chierzi pe-aci,nu stiu da is multe,nu tu da nu stiu unde-i asta ca o plecat cata buda de vro juma de ora.sau in fata la leonardo:domnu unde-i magazinu ala mare cu papuci?pai nu asta? nu ca o zis ca acolo are numa papuci da asta are si curele.. sau:domnu' unde-i iesirea ca aia de la cazino o zis ca-i pe-aici? pai pe unde ati intrat? pai nu mai stiu..I PATRAT MALL-UL!! dreptunghiular rombic pula mea are 4 laturi!!cum dracu sa te pierzi? si are pancarde si indicatoare si alte cacaturi si trebuie doar sa citesti!!
A doua increngatura e de importanta absoluta mall-ului.indispensabila ca chilotii. merge pe principiul 'mall-ul c'est moi' 'nihil sine mall' 'in mall we trust'.aceste vertebrate cu creier mucilaginos se indentifica usor cu ajutorul Atlasului de mitocanie urbana. Ce e fascinant la aceste specimene e ca reusesc sa stea prin mall mai mult decat mine.adica intre 6 si 12 ore zilnic.si astia nu stau si cugeta,astia numa stau.de fapt,mai rau, au o miscare browniana.cade-v-ar tavanu in cap! nu mai descriu modul de manifestare al lor pentru ca mi-ar sari butoanele de la tastatura si mi-as arunca si monitoru pe geam.
Deci,mall-ul e o gradina zoologica da' pe invers. ingrijitorii stau inchisi in custi de sticla iar animalutele se plimba pe la ei.
Pam, pam!

Prin melodie si mai ales prin videoclip,naratorul doreste sa evidentieze starea sa interioara care este in concordanta cu restul mall-ului

duminică, 26 septembrie 2010

special!

pfff..o sa ziceti ceva de genu': cum pula mea sau cum pizda ma-sii poate dobitocu asta sa si iubeasca? adevaru-i ca-s o muie de om. de ce? pai, argumente o sa gasiti.. imi place Stephen Linch. Imi place sa imi bat joc de oameni iar cea mai usoara tinta sunt handicapatii. si copiii. na, ca mi-am dat foc la valiza amu! Faza proasta e ca si voi veti rade la anumite faze..urmariti mai multe de la asta. daca nu,voi reveni....ma refer la cei care inteleg engleza nu la manelisti. Manelistilor le e dedicata melodia urmatoare.Le doresc sa fie pe primu' loc!
De fapt lor le place 'fara numar'

sâmbătă, 25 septembrie 2010

am blog. exist?

Am implinit o luna de existenta.Azi.Cam acum..O luna in care nu am mai fost intrebat cum sunt ce mai fac exist mai simt mai pot cat de ce nu tac sunt bine ..O luna de cand eu trebuie sa am raspunsurile la propriile-mi intrebari.. urasc 'trebuie'..de cand imi caut intrebarile la ceea ce stiu ca sunt..ca la 'sti si castigi'..sau pierzi si te-ntrebi...Avantaj/dezavantaj de a tine un blog..sau jurnal ..sau ce va fi chestia asta
Oricum,luciditatea doare mai mult decat visarea

vineri, 24 septembrie 2010

sunt zile

Lumea mea se imparte in doua: sunt zile in care imi e dor de Ea. Sunt zile in care trecand prin fata unei vitrine o vad pasind langa mine,zile in care o palma o am uscata iar cealalta imi transpira fiindca o tin de mana,zile in care imi rasare din paginile cartilor surazand,imi place imi spune,zile in care se reflecta in geamurile masinilor,o fractiune de secunda, zile in care claxoanele vuietul franele vantul ascund rasul ei, picamarele fluieraturile sirenele ploaia vartejurile de praf imi spun daca nu continui ramai fara suflet daca nu ajungi esti 0 daca dai inapoi mori ,sunt zile in care e pur si simplu frumoasa,nemiscata,sunt zile in care cerurile mele sunt pline,sunt zile in care amintirile se tarasc la mine mai vorbeste-ne despre ea imi cer,sunt zile in care e albastra ca fumul de tigara,sunt zile in care autobuzul devine masina timpului,zile in care frunzele cad si zile in care frunzele se intorc cuminti pe ramuri,zile in care soarele urla e vara si nu va fi niciodata toamna,si mai sunt zile care se impart in ore si in flori si in suflete

mai sunt zile care doar dor


joi, 23 septembrie 2010

Note,stari,zile de Andrei Plesu

Am terminat de citit acum cateva zile ultima carte a lui Andrei Plesu 'Note stari zile' si mi-a ramas in cap o chestie care imi zbarnaie pe acolo si despre care trebuie sa spun. La un moment dat Plesu se afla in vizita in Japonia la un templu buddhist iar acolo in convorbirea cu stareta(?)-habar nu aveam ca exista femei in templele buddhiste,daramite stareta- ea il intreaba:'care e semnul distinctiv al iubirii crestine?'.Raspunsul lui e unul firesc,sintetizator:' e o iubire care se implineste cu adevarat ca iubire a dusmanului.' Ea,surade monahal: "pentru noi o asemenea iubire e imposibila; din perspectiva buddhista conceptul dusmanului e lipsit de sens".

miercuri, 22 septembrie 2010

tiganiada.. a la francaise

ma tot cacam pe mine ca ce sa postez in seara asta..voiam sa-mi trag pula in frustratii care defuleaza  cand o iau pe alcool. aiurea.nu merita.inca..voiam sa pun scrieri d'ale mele mai vechi.sa urlu de cat de dor imi e de ea..nu are rost.imi e prea dor.sa postez citate faine si sa comentez sa nu comentez sa nu-mi pese..cine intelege bine,cine nu,nu..poze visuri ganduri..in aceeasi galeata toate. si nu aveam tigari,si caut fara speranta prin posibilele locuri de prin casa, si gasesc doua ascunse..slavit fie allah!..si mai gasesc pe blogu' lu ciuclaru si clipu' asta cu tigani..iar acum stau si imi trag tutunu adanc in piept si ranjesc satisfacut de teapa care si-o iau frantujii crezand ca scapa de tigani..:DD

marți, 21 septembrie 2010

firimituri de romanie



Se pare ca asta e o inscriptie reala de pe langa aeroportul Otopeni. Nu stiu ce vechime are sau daca mai exista sau daca acum are adaugiri.Ar trebui puse dedesubt si traducerile in vro 3 -4 limbi de circulatie internationala.Aaa!! si o atentionare: dupa ce fixati ceasul, ascundeti-l!

luni, 20 septembrie 2010

bileme

Sambata in club.In Oldies.Frumos, retro si toate alea.Pe fondul consumului de bauturi alcoolice,cum ar scrie intr-un raport al politiei, am pierdut pentru cateva clipe(?) controlul capului si,dupa ce zburd eu pe acolo pe habar nu mai am ce melodie, ma gasesc fata in fata cu o tipa.Eu ma uit la ea,ea la mine pret de cateva secunde bune,avea privirea calda si zambetul trist-suna ca un cliseu- eu,'ca dracu-n putere'. In momentul ala nu am stiut daca trebuie sa o sarut sau sa-i fut un cap in gura(Freud, frateee talk to mee!).Sa se inteleaga treaba.Nu ca oscilam intre si nu stiam care sa o aleg,ci pur si simplu nu mai stiam care varianta e cea buna si care e rea.Probabil ca ambele mi-ar fi adus la fel de multe 'bucurii'.Norocul meu,sau al ei, e ca a aparut un prieten cu un pahar de votka si mi-am regasit calea.Absolut.
Alta treaba care nu-mi da pace.De ce mama dracului,cand incepe o melodie de-a lui M.J.  toti incearca sa danseze ca el?Ma scoate din putinele minti ce le mai posed!.Omul ala nu a spus "asa se danseaza pe melodiile mele,nu dansati altfel ca-i bai" el a spus "asa dansez EU pe melodiile mele". Sunt curios, asa ca exercitiu de imaginatie,daca n-ar fi vazut nimeni,niciodata pe M.J. dansand,oare cum am fi dansat muzica lui?

Come as you are

sâmbătă, 18 septembrie 2010

vineri, 17 septembrie 2010

12.10.2007 gand

Se intoarce ceata,trista mireasa,
schelalaind
soptind.
 uneori,
ingeri isi cern bruma pe casa
si pe betivii scandalagii din zori.
zambim ascunsi in turnuri de fum
beti navigand spre certe naufragii
cersind astazi aripi,pe-acelas vechi drum
borand cu sfintenie in taximetre si-ocazii

miercuri, 15 septembrie 2010

Autistul

despre certitudini si dileme

Dreptul de a vota nu este totuna cu şansa de a schimba. Ţarcul comunist e bine făcut. Numai că românul - acum nu pot eu să-l acuz, să fac pe deşteptul naţional -, săracul, tot speră că mecanismul ar fi autentic. Nu! Mecanismul e în buclă. Ce să alegi, cum să alegi?! Eu am zis că e lupta interspecifică. Adică atunci când moare opozantul, cum a fost Coposu, rămâne aceeaşi specie. Şi se sfâşie între ei. Adică pe Lucreţiu Pătrăşcanu nu l-a împuşcat Maniu, a murit la Sighet. Pe Ceauşescu nu l-a împuşcat Gheorghe Brătianu. Se distrug între ei. Asta e ceea ce vedem noi! Intrăm în mecanismul ăsta crezând că este autentic. Politicienii, săracii, suferă de impotenţă. Nici ei nu-şi mai dau seama că mecanismul nu e legitim…
Soluţia este România paralelă! O Românie apolitică, o Românie în care, de acum încolo, nu mai este vinovată clasa politică. Ea şi-a făcut simfonia, gata! Noi suntem vinovaţi, noi sutem responsabili. Deci nu mai trebuie căutată o soluţie politică!


Comunismul nu dispare prin electorat, prin studii asupra totalitarismului, prin conferinţe, ci prin atitudini. Alţi oameni! Eu nu-mi aleg preşedintele, îmi aleg poporul. Nu avem însă popor, asta e foarte clar. Eu merg prin ţară să văd insulele astea care au mai rămas, insulele de conştiinţă, de certitudine.
Am fost la Frankfurt şi am stat de vorbă cu o jurnalistă. „Domnul Puric, sunt 20 de ani de când s-a prăbuşit Zidul Berlinului", a spus ea. Nu, i-am zis, sunt 20 de ani de când sărbătorim că s-a prăbuşit peste noi. Noi suntem sub ruine, suntem consecinţe.


Există un sindrom ilustrat foarte bine de un proverb românesc: „Să te ferească Dumnezeu de pasărea care a ieşit din cuşcă şi a nimerit în laţ!". Am fost pionier, am fost UTC-ist şi m-au făcut şi membru de partid. M-au rugat, nu m-au obligat. Dar era o subversiune în acea rugăminte, era o tensiune de care ştiam. Acum nu mai este. Acum nu mai ştii. Şi dacă putem vorbi, până în '89, de o imagine care a creat un comportament schizoid dublu, cealaltă, de după '89, a creat un cancer de tip leucemic. Ce ne-au distrus? Modelele culturale, tradiţiile, familia, biserica, credinţa. Prin ce? Prin desacralizare, prin demitizare. Ei trăiesc din CNP, din buletin. Deci n-au poveste. Oamenii aceştia sunt numărul „2456". Ia-i povestea omului şi l-ai distrus, l-ai făcut o cărămidă. Desacralizare, demitizare, băşcălizare, minimalizare, spirit dilematic, ca să nu spun mai mult - şi nu al certitudinii. Eu nu am dileme asupra mamei sau asupra bunicului.
Dilemele sunt utile într-un spaţiu în care pot să creeze o fertilizare a minţii, dar nu într-un spaţiu în care pot să producă o distrugere, o degenerare. Eminescu spune că Biserica Ortodoxă e maica poporului român. De ce te legi de mama? Sunt lucruri care se dezbat şi lucruri care nu se dezbat. Ortodoxia este pentru poporul român ca şi limba română - nici facultativă, nici obligatorie. Pur şi simplu este!

Autor: DAN PURIC

am,n-am,dau...

Urasc cersetorii in aceeasi masura in care urasc munca.Nu ma enerveaza cersitul in sine pentru ca eu,cu felul meu hedonist si boem de a fi, dracu' stie cum ,unde si ce ajung.Faza-i ca ceva antrenament am si eu de pe la mare,de pe la niste festivaluri,de pe la oaresce cabane pe unde stateam cate 2-3 zile cu 2 lei in buzunar,o tona de alcool si cativa metri cubi de visare.
 Revin.Cersetoria,cred ca precede munca.De fapt,cred ca precede si prostitutia.Cred ca in vremea cand hominizii aia stateau prin pesteri si vanau,cate o  femela cerea..si i se dadea.Cerea si i se dadea.Moca.Asta pana cand unu' dintre stramosii aia cretinoizi a zis" da mai du-te tu si sa-mi sugi pula,ca nu-ti mai dau nimic!" la care ea raspunde: "sug,da' mai pui ceva la portia de mancare". Deci cersitul precede prostitutia...De fapt,a creat-o..Buuuuun..
Acum, ca sa il parafrazez pe Marquez care spunea" nu te iubesc pentru cum esti ci pentru cum ma faci sa fiu cand sunt langa tine", eu spun: urasc cersetorii pentru felul in care Eu ma simt cand sunt ei langa mine.Ma simt vinovat! Ma simt vinovat ca nu le dau.Nu le dau cand chiar n-am..Spre norocul meu ,chiar nu am de obicei.Atunci dorm cu constiinta curata.Ba,n-am avut. Dar cand am,fute-m-as in gura,dau!Azi m-am usurat de 3 lei.Scurt.Am salvat o familie de la o moarte iminenta,da-le-as glontu'! Si doar am vazut Filantropica! ,dar au uitaturile alea smerite de martori a lu' iehova si povestile alea triste de imi vine sa le iau gatu' da' si sa mor pentru ei.Te fac sa te simti ca daca nu dai niste bani o sa moara din cauza ta o familie si o sa cada un lant trofic si tot pamantul asta se va duce dracului impreuna cu tine.
va urma

marți, 14 septembrie 2010

Etern Toma si nemuritor Snobul...





pare cunoscut?

ANTI-DACĂ de Kostas Varnalis

De poţi să faci pe prostul, când altul te repede
Făcând-o pe deşteptul şi cu-n cuvânt nu-l cerţi,
De nu te-ncrezi în nimeni şi nimeni nu te crede
De-ţi poţi ierta păcatul, dar altora nu-l ierţi.

De nu rabzi nicio clipă un rău să-l împlineşti
Şi dacă minţi mai tare, când alţii nu spun drept,
De-ţi place în iubire cu ură să loveşti
Şi totuşi îţi pui mască de sfânt sau înţelept.

De te târăşti ca viermii şi-n visuri nu-ţi iei zborul
Şi numai interesul îl sui la rang de ţel,
De părăseşti învinsul şi treci cu-nvingătorul
Şi-i vinzi fără sfială pe amândoi la fel,

De poţi să-ţi afli scrisul şi spusa tălmăcite
Drept adevăr, să-nşele mulţimea oarbă şi
Când vorbele şi fapta în vânt ţi-s risipite,
Tu dându-le la dracu’ poţi altele scorni.

De poţi să faci întruna dintr-un câştig o mie
Şi patria pe-o carte s-o vinzi la primul semn,
De nu-ţi plăteşti bănuţul luat ca datorie,
Dar tu să fii plătitul, găseşti că-i drept şi demn,

De poţi să-ţi storci şi gândul şi inima şi nervii,
Îmbătrânite-n rele, să facă rele noi
Şi sub nehotărâre, plecându-te ca servii,
Când toţi strigă ‘nainte, doar tu strigi înapoi!

Dacă stând în mulţime te-mpăunezi semeţ,
Dar lângă cel puternic îngenunchezi slugarnic,
Pe duşmani şi pe prieteni, tratându-i cu dispreţ,
În faţă-i linguşeşti şi-n dos ‘i-nşeli amarnic,

Şi dacă poţi să faci oriunde, oricând un rău
Şi-n umbra lui te-nlinişti, ca-n umbra unui pom,
Al tău va fi Pământul, cu tot prinosul său,
Vei fi-ntre Domni – întâiul, dar niciodată OM!




pare cunoscut?....

sâmbătă, 11 septembrie 2010

my Supergirl,God..

esti praf, Doamne! de ce nu mi-o mai daruiesti zambind? de ce nu-i mai sufli 'tine-l de mana' 'lipeste-te la pieptul lui'..? Al meu. sa ma iubeasca pe Mine.Ma.M.! de ce stau ca o salbaticiune pandind online-urile ei? habar n-ai de Net, Doamne! sti Tu ce inseamna fosnetul ala care anunta ca ea e in zona virtualitatii mele? Doamne,fa cumva sa ma intrebe ce mai fac..Nu.Nu fa! Ar trebui sa o mint.Ar trebui sa spun ca sunt bine.Altfel si-ar face griji.Nu am mintit-o niciodata. Nu am mai fost bine de cand a plecat.Dar asta ramane intre noi..E mai bine sa plece..Offline. Sti,Doamne,ca exista locuri pe Net in care e primavara tot timpul? Sti ca zambetul ei lasa parfum? Sti ca pe facebook ea nu e trista niciodata? Sti ca pe Mess ne invata sa zambim? E bine,Doamne.E frumoasa lumea. Inima mea bate online-offline.


vineri, 10 septembrie 2010

din gand in vorba

cristina csipkes: vad ca-ti ocupa ceva timp blogul
cristina csipkes: ehheeheh
sory2559:
sory2559: vreau sa fac recomandari de filme
cristina csipkes: foarte frumos
cristina csipkes: dar am o intrebare
cristina csipkes: ce vrei sa transmiti pe blog?adica care e menirea lui?
sory2559: nu transmit..
sory2559: sunt starile mele online
cristina csipkes: aha
sory2559: e pentru mine
sory2559: si pentru cei care uneori simt ca mine
sory2559: nu are scop
sory2559: are doar cauza
cristina csipkes: aha
cristina csipkes: inteleg
cristina csipkes: te intreb pt ca am vazut ca nu prea scrii
cristina csipkes: mai mult recomanzi
cristina csipkes: cum ai zis
sory2559: scriu doar la cateva zile..
cristina csipkes: si cred ca ai multe de zis
cristina csipkes: nu critic doar constat
cristina csipkes:
cristina csipkes: ai o lume intreaga in capusor si nici pe blog n-o lasi sa iasa
cristina csipkes: arata-mi mie cititorul de blog lumea ta.Vreau s-o cunosc de asta intru pe blogul tau sa te cunosc pe tine sau gandul tau
sory2559: nu strivi corola de minuni...nu pot sa ma livrez cu totul deodata..
cristina csipkes: hehehehehe
cristina csipkes: ok atunci astept sa te descopar
sory2559: nu te astepta sa fiu coerent sau perseverent in idei..
sory2559: cu totii simtim paradoxal
sory2559: alterneaza iubirea cu ura dezgustul cu fascinatia...etc..
cristina csipkes: pai arata-mi
cristina csipkes: pe blog
sory2559: ce am simtit din 25 august e acolo...
sory2559: restul e ...asteptare
cristina csipkes: nu in cuvinte
cristina csipkes: e acolo subtil,timid parca
cristina csipkes: dar oricum e un inceput'
cristina csipkes: admirabil eu nici n-as avea ce zice asa ca...
sory2559: e greu sa descri multe sentimente cand sti ca esti citit..
sory2559: incerc sa fiu cat mai sincer
sory2559: nu vreau sa scriu doar ca sa fie in fiecare zi ceva de la mine acolo
cristina csipkes: fara frica
cristina csipkes: ai ceva de zis in fiecare zi fara sa ma plictisesti
cristina csipkes: nu vb de mine personal
cristina csipkes: vb de mine cititorul de blog
cristina csipkes: toti care te cunoastem stim asta
sory2559: sti ce?
cristina csipkes: ca ai ceva de zis de postat de transmis
cristina csipkes: cu astea fiind spuse nu te gandi ca te citim asta e treaba noastra treaba ta e doar sa scrii
sory2559: voi posta discutia asta
cristina csipkes: ok
cristina csipkes: snt convinsa ca multi o sa ma aprobe
sory2559: daca tot vorbim de sinceritate..
cristina csipkes: si de fapt sti ca am dreptate si te-as indemna dc nu as fi convinsa ca ai ceva de zis

miercuri, 8 septembrie 2010

Corbul de Edgar Allan Poe




Stînd, cîndva, la miez de noapte, istovit, furat de şoapte
Din oracole ceţoase, cărţi cu tîlc tulburător,
Piroteam, uitînd de toate, cînd deodată-aud cum bate,
Cineva părea că bate – bate-n uşa mea uşor.
,,E vreun trecător – gîndit-am – şi-a bătut întîmplător.
Doar atît, un trecător".

O, mai pot uita vreodată ? Vînt, decembrie cu zloată,
Jaru-agoniza, c-un straniu dans de umbre pe covor,
Beznele-mi dădeau tîrcoale – şi niciunde-n cărţi vreo cale
Să-mi aline greaua jale – jalea grea pentru Lenore –
Fata fără-asemuire – îngerii îi spun Lenore –
Nume-n lume trecător.

În perdele învinse roşul veşted de mătase
Cu-o foşnire de nelinişti, ca-ntr-un spasm chinuitor;
Şi-mi spuneam, să nu mai geamă inima zvîcnind de teamă:
,,E vreun om care mă cheamă, vrînd să afle-un ajutor –
Rătăcit prin frig şi noapte vrea să ceară-un ajutor –
Nu-i decît un trecător".

Astfel liniştindu-mi gîndul şi de spaime dezlegîndu-l
,,Domnule – am spus – sau doamnă, cer iertare, vă implor;
Podidit de oboseală eu dormeam, fără-ndoială,
Şi-aţi bătut prea cu sfială, prea sfios, prea temător;
Am crezut că-i doar părere!" Şi-am deschis, netemător,
Beznă, nici un trecător.

Şi-am rămas în prag o vreme, inima simţind cum geme,
Năluciri vedeam, cum nimeni n-a avut, vreun muritor;
Noapte numai, nesfîrşită, bezna-n sinea-i adîncită,
Şi o vorbă, doar şoptită, ce-am şoptit-o eu: „Lenore!”
Doar ecou-adînc al beznei mi-a răspuns şoptit: ,,Lenore!''
Doar ecoul trecător.

Întorcîndu-mă-n odaie, tîmplele-mi ardeau văpaie,
Şi-auzii din nou bătaia, parcă mai stăruitor.
,,La fereastră este, poate, vreun drumeţ strein ce bate...
Nu ştiu, semnele-s ciudate, vreau să aflu tîlcul lor.
Vreau, de sînt în beznă taine, să descopăr tîlcul lor!''
Vînt şi nici un trecător.

Geamul l-am deschis o clipă şi, c-un foşnet grav de-aripă,
a intrat un Corb, străvechiul timpului stăpînitor.
N-a-ncercat vreo plecăciune de salut sau sfiiciune,
Ci făptura-i de tăciune şi-a oprit, solemn, din zbor,
Chiar pe bustul albei Palas – ca un Domn stăpînitor,
Sus, pe bust, se-opri din zbor.

Printre negurile-mi dese, parcă-un zîmbet mi-adusese,
Cum privea, umflat în pene, ţanţoş şi încrezător.
Şi-am vorbit: ,,Ţi-e creasta cheală, totuşi intri cu-ndrăzneală,
Corb bătrîn, strigoi de smoală dintr-al nopţii-adînc sobor!
Care ţi-e regalul nume dat de-al Iadului sobor?''
Spuse Corbul: ,,Nevermore!''

Mult m-am minunat, fireşte, auzindu-l cum rosteşte
Chiar şi-o vorbă fără noimă, croncănită-ntîmplător;
Însă nu ştiu om pe lume să primească-n casă-anume
Pasăre ce-şi spune-un nume – sus, pe bust, oprită-n zbor –
Pasăre, de nu stafie, stînd pe-un bust strălucitor-
Corb ce-şi spune: ,,Nevermore''.

Dar, în neagra-i sihăstrie, alta nu părea că ştie,
Sufletul şi-l îmbrăcase c-un cuvînt sfîşietor.
Mult rămase, ca o stană.n-a mişcat nici fulg, nici pană,
Pînă-am spus: ,,S-au dus, în goană, mulţi prieteni, mulţi, ca-n zbor –
Va pleca şi el, ca mîine, cum s-a dus Nădejdea-n zbor''.
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.

Uluit s-aud că-ncearcă vorbă cugetată parcă,
M-am gîndit: ,,E-o vorbă numai, de-altele-i neştiutor.
L-a-nvăţat vreun om, pe care Marile Dezastre-amare
L-au purtat fără-ncetare cu-ăst refren chinuitor –
Bocetul Nădejdii-nfrînte i-a ritmat, chinuitor,
Doar cuvîntul: «Nevermore»''.

Corbul răscolindu-mi, însă, desnădejdea-n suflet strînsă,
Jilţul mi l-am tras alături, lîngă bustul sclipitor;
Gînduri rînduiam, şi vise, doruri, şi nădejdi ucise,
Lîngă vorba ce-o rostise Corbul nopţii, cobitor –
Cioclu chel, spectral, sinistru, bădăran şi cobitor –
Vorba Never – Nevermore.

Nemişcat, învins de frică, însă negrăind nimică,
Îl priveam cum mă fixează, pînă-n gînd străbătător,
Şi simţeam iar îndoiala, mîngîiat de căptuşeala
Jilţului, pe care pala rază-l lumina uşor –
Dar pe care niciodată nu-l va mîngîia, uşor,
Ea, pierduta mea Lenore.

Şi-am simţit deodată-o boare, din căţui aromitoare,
Nevăzuţi pluteau, c-un clinchet, paşi de înger pe covor;
,,Ţie, ca să nu mai sîngeri, îţi trimite Domnul îngeri'' –
Eu mi-am spus – ,,să uiţi de plîngeri, şi de dusa ta Lenore.
Bea licoarea de uitare, uită gîndul la Lenore !''
Spuse Corbul : ,,Nevermore''.

,,Tu, profet cu neagră pană, vraci, oracol, sau satană,
Sol al Beznei sau Gheenei, dacă eşti iscoditor,
În noroasa mea ruină, lîngă-un ţărm fără lumină,
Unde spaima e regină – spune-mi, spune-mi te implor,
Este-n Galaad – găsi-voi un balsam alinător?''
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.

,,Tu, profet cu neagră pană, vraci, oracol, sau satană,
Spune-mi, pe tăria bolţii şi pe Domnul iertător,
Sufletu-ntîlni-va oare, în Edenul plin de floare,
Cea mai pură-ntre fecioare – îngerii îi spun Lenore –
Fata căreia şi-n ceruri îngeri îi spun Lenore?''
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.

,,Fie-ţi blestemat cuvîntul! Piei, cu beznele şi vîntul,
Piei în beznă şi furtună, sau pe ţărmul Nopţii-n zbor!
Nu-mi lăsa nici fulg în casă din minciuna-ţi veninoasă!
Singur pentru veci mă lasă ! Pleacă de pe bust în zbor!
Scoate-ţi pliscu-nfipt în mine, pleacă la Satan, în zbor!''
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.

Şi de-atunci, pe todeauna, Corbul stă, şi stă într-una,
Sus, pe albul bust, deasupra uşii mele, pînditor,
Ochii veşnic stau de pază, ochi de demon ce visează,
Lampa îşi prelinge-o rază de pe pana-i pe covor;
Ştiu, eu n-am să scap din umbra-i nemişcată pe covor.
Niciodată – Nevermore