luni, 27 iunie 2011

cuvintele s-au intors sa moara in mine
s-au uscat de atata ratacire intocmai ca mustele inchise intre 2 geamuri
fluturii mei frumosi trimisi sa-mi aduca linia orizontului s -au intors prafuiti cu aripile zdrentuite
n-au gasit ochi in care sa se reflecte si inimi in care sa se odihneasca
mi-as fi facut o chitara cu o singura coarda care sa scoata o singura nota. una albastra.inalta si luminoasa.as fi dat concerte pentru o singura ureche
mi-as fi facut din linia orizontului un lant ca sa nu ma mai pierd atat de des sau un streang lung si subtire sa mor si eu cu fruntea sus. sa invat si eu departarea
trebuie sa matur pe aici
cuvintele moarte scot un zgomot ingrozitor cand calci pe ele.e ca si cand calci noaptea pe melci.pe mii si mii de melci.si pe coji de seminte.in mine e ca in tribune dupa un meci.
coji si flegme
daca rostesc 'iubesc' se si vede cum tasneste ca scanteia unui foc.luminos si increzator.si....gata.mort.a devenit al beznei.
maine il voi gasi prin camera schilodit
sunt un criminal

joi, 16 iunie 2011

.

am doi prieteni buni.
un perete si tavanul.
pe amandoi ruleaza filme cu Ea..
cele de pe tavan au 'happy end'.


cele de pe perete au ' happy begining'

marți, 14 iunie 2011

stau in fata monitorului si realizez ca tin pumnii stransi.privesc prin monitor prin zid prin mine prin noapte...un greiere ma innebuneste monoton ..saracu'...o coaja de banana ma priveste rastignita pe masa un inger galben cu aripile smulse aruncat de la etajul 7..imi vine sa o desenez cu creta ca pe morti..daca nu as fi mancat eu banana din ea as fi sunat la 112...si tampitele astea de boxe ca doi ochi negri dreptunghiulari fixandu-ma....o doza de bere goala in dreapta..trista ca un genral caruia i s-au smuls gradele.
nu pot scrie nimic cu pumnii stransi

joi, 9 iunie 2011

gand

nici macar nu exista amintiri,suflet....
nici macar nu iti place sa iti spun asa,suflet.
accepti doar sau acceptai doar,inca nu stiu sa pun verbul la timpul potrivit
o plecare,doua plecari
asa e corect, nu?
o plecare,doua plecari
o tacere,doua tacere??
cand e tacere e doar tacere.nu pot fi mai multe findca tacerea ta e doar una.
ce am invatat din moarte.ce am invatat din 2 ani de moarte.cand te deconecteaza prima data de la aparate,cand ti se smulge cablul ala care te tinea in viata,te lupti,urli,te zbati..Mut.Sufletul iti moare in agonie.tras pe roata.sfartecat de cai care se misca al dracului de incet.Afara nu se vede mainimic,trebuie sa vina cineva sa se uite de aproape in ochii tai sa vada atrocitatea dinlauntru.sa mori doi ani..secunda de secunda..caii aceia infernali tragand incet,incet ,incet..nicicand mort,nici o secunda viu.
si totusi,nimic nu e mai sfasietor decat speranta unei invieri.invierea implica iminenta unei noi morti.Revii cat sa iti sapi noua groapa,sa iti inhami singur caii,sa ascuti briciul ,sa sorbi intr-o privire nebuna frumusetea din jurul tau si sa spui 'puteti sa ma aruncati in infern dar niciodata nu veti putea smulge paradisul din mine'.
fara ea sunt doar o carcasa,o scoica moarta,o alga imputita intre milioane de alge care se cred vii
sunt un cal umplut cu melancolie si franturi de vise fara o Troie de cucerit

miercuri, 1 iunie 2011

TEATRU

.

Astazi am fost la teatru.
E Festivalul international de Teatru.Ar trebui sa spun ca am fost la n piese de teatru reprezentatii lansari expozitii,dar nu..Am invatat din anii trecuti sa nu fug dupa mai multe piese in aceeasi zi pentru ca ma voi arde.Asa ca aleg una pe zi doar..
Imi pare atat de rau ca nu sunt critic de teatru si nici macar veleitati in acest domeniu nu am..Sunt doar un iubitor..Un cautator de experiente..Fara falsa modestie spun ca am vazut toate spectacolele marca 'Radu Stanca-Sibiu'.
Ei bine,dupa ce vezi Faust iti spui ca nu poate fi si altceva dupa..Chiar nu.Cunoscatorii imi vor da dreptate.Ofelia Popii in rolul lui Mefisto.

Dar azi am fost la Felii.Mi-am luat liber si am mers la Felii.Am fumat juma de pachet de tigari pana sa imi iau biletul..nu se stia daca mai sunt bilete..cand l-am primit imi tremurau mainile.
Astazi am fost la teatru.Am fost la 7 piese.Toate jucate de Ofelia.Astazi am fost la un one-women-show inmultit cu 7.
Piesa se numeste Felii.Scrisa si regizata de Lia Bugnar.
Distributia: Ofelia Popii,Ofelia Popii,Ofelia Popii,Ofelia Popii,Ofelia Popii,Ofelia Popii,Ofelia Popii.
Astazi am fost la TEATRU.

sâmbătă, 28 mai 2011

sa nu ..

linistea e ca mierea.nu ma voi naste ,mama! da 'cancel' mama! opreste clepsidra! de ce ai intors-o fara sa ma intrebi? sti ca fiecare fir de nisip e o lama ce scurteaza din mine? sti ca ma voi naste si ma voi izbi cu capul de ziduri de beton? eu nu sunt un pian mama..creierii mei mei se vor scurge pe ziduri. cu tandrete si regulamentar ,e drept..dar totusi voi fi o pictura ridicola.nu ma voi indragosti mama.nu are rost sa ma nasti.nu iti voi da satisfactia sa strigi: traieste! da. voi fi viu dar cam atat.unde sunt mainile care sa cante pe clapele mele? naste-ma dulap mama,nu pian..doua trei molii as putea adaposti si eu..
ma dor obiectele din jur..ma strang.nu exista niste legi care sa le oblige sa se dizolve cand sunt eu prin preajma? voi invata cu timpul sa le dizolv? nu prea ma ajuti,mama..
care e diferenta dintre aici si acum? daca fac un pas in lateral ma va gasi?stie unde sa ma caute? are lanterna aia cu sentimentu' on? nu se mai fabrica lanterne d'alea..
o sa ma nasti bun,mama..tu nu sti ca bunatatea se scurge prin crapaturi? naste-ma mascul alfa! fa-ma dur! naste-ma cu furie. sa musc din ea sau daca nu sa ma autodevorez.
Mama,un singur lucru iti mai cer..sa nu ma nasti lumina intr-un frigider.
Nu ma lasa sa fiu acolo oridecateori se deschide usa..

sâmbătă, 21 mai 2011

A fost un sfarsit al lumii..unul mic..neinsemnat.al lumii mele proaspat cladite si prost construite.un cataclism de intensitatea unei taceri.a unei uitari.
e ciudat.esti dispus sa primesti sfarsitul lumii(stiu ca e o tampenie,dar jucati jocul asta de dragul meu) si nu poti vedea tacerea ei decat ca un sfarsit mai total..

joi, 19 mai 2011

.

azi nu am vazut-o.nu am vazut-o nici azi..nu am vazut-o Doamne..razi Doamne?
ne-ai incurcat cararile, Doamne? e atat de important pentru tine Doamne sa nu o vad? vei avea grija de ea? ii vei darui vise frumoase? i le vei indeplini? Ti se pare ca cer prea mult Doamne? iubesc Doamne,ajuta iubirii mele...

miercuri, 18 mai 2011

.

In alte vremuri,oamenii se culcau si se sculau spunand cate o rugaciune.
Eu adorm si ma trezesc soptind numele tau.Nu stiu daca vraja soptirii mi te arata aievea sau chipul tau in lumina filtrata prin pleoape ma face sa te rostesc..te ating tremurat si cu respiratia intrerupta..sarutul e ca un puf de papadie..o ceata subtire luminoasa..atingerea ta..
numele tau e rugaciunea mea de multumire..multumesc cerurilor ca existi.
iubesc deci exist

marți, 17 mai 2011

.


azi cred in fumul de tigare in care o vad zambitoare si trista
efemera
ca o inflorire redata 'pe rapid'
ca un suras dintr-o poza veche ,stins de mult si totusi fantoma lui captiva in dreptunghiul acela
tacerea toarna in mine kilometri si ani
scrumez trag expir . din nou ea...
salbaticiunea vrea sa muste si sa sarute in acelasi timp
arcasul isi potriveste o floare in arc,intinde coarda sufletului. tinteste.
cu o suflare scurta ca un sarut furat floarea porneste..
in inima ei se implanta o sageata.

pe varful sagetii e desenata o floare.

.

duminică, 15 mai 2011

FRUMOASA CĂLĂTORIE A URSILOR PANDA POVESTITĂ DE UN SAXOFONIST CARE AVEA O IUBITĂ LA FRANKFURT

.A DOUA NOAPTE.


EL si EA în penumbra. Poate ca tocmai au facut dragoste si acum se odihnesc, asezati pe jos, spate în spate, cu capetele sprijinite unul de altul. Ea manânca boabe de struguri pe care le desprinde unul câte unul dintr-un ciorchine. El tine o tigara neaprinsa în gura si o bricheta în mâna.



EA - Spune a.

EL - a.

EA - Mai tandru… a.

EL - a.

EA - În soapta… a.

EL - a.

EA - Vreau un a dulce… a.

EL - a.

EA - Spune a ca si când ai spune ca ma iubesti.

EL - a.

EA - Spune a ca si când ai spune ca n-ai sa ma uiti niciodata.

EL - a.

EA - Spune a ca si când mi-ai spune ca sunt frumoasa.

EL - a.

EA - Spune a ca si când ai spune ca esti un dobitoc.

EL - a.

EA - Spune a ca si cum ai spune ca ma doresti.

EL - a.

EA - Spune a ca si cum mi-ai spune ramâi.

EL - a.

EA - Spune a ca si cum mi-ai spune dezbraca-te.

EL - a.

EA - Spune a ca si cum m-ai întreba de ce am întârziat.

EL - a.

EA - Spune a ca sa-mi spui bine ai venit.

EL - a.

EA - Spune a ca sa-mi spui la revedere.

EL - a.

EA - Spune a ca sa ma întrebi daca ti-am adus ceva.

EL - a?

EA - Spune a ca sa-mi spui ca esti fericit.

EL - a.

EA - Spune a ca sa-mi spui ca nu mai vrei sa ma vezi niciodata.

EL - a.

EA - Nu, n-ai spus bine...

EL - a!

EA - stii ce, daca nu ma asculti opresc jocul.

EL - a.

EA - Deci, spune a ca si cum ai spune ca nu vrei sa ma mai vezi niciodata.

EL - a...

EA - Foarte bine. Acum spune a ca si cum mi-ai spune ca ai dormit foarte rau fara mine, ca nu m-ai visat decât pe mine si ca te-ai trezit foarte obosit dimineata si fara nici un chef de viata pentru tot restul vietii.

EL - a...

EA - Hm... Spune a ca sa-mi spui ca ai ceva foarte important de spus.

EL - a.

EA - Spune a ca sa-mi spui sa nu-ti mai cer sa spui a.

EL - a!

EA - Spune a ca sa-mi spui ca e minunat sa vorbesti numai cu un a.

EL - a.

EA - Cere-mi si tu mie sa spun a.

EL - a.

EA - Cere-mi sa spun un a dulce.

EL - a.

EA - Cere-mi sa spun un a dulce, în soapta.

EL - a.

EA - Întreaba-ma daca te iubesc tot atât de mult cât ma iubesti tu.

EL - a...?

EA - Spune-mi ca te fac sa-ti pierzi mintile.

EL - a!

EA - si ca te-ai saturat!

EL - a!

EA - Bine... Oare sa vreau eu o cafea?

EL - a?

EA - Pai sigur ca vreau.

EL se ridica si-i toarna cafea. Cu lingurita de zahar în mâna si cu mâna suspendata în aer.

EL - a?

EA - Un cubulet, merci.

El (întinzându-i pachetul lui de tigari) - a?

EA - Nu, le am pe ale mele.

Scoate un pachet de tigari. Ia una.

EL (îi întinde bricheta) - a?

EA - Mai târziu.

EL - a?

EA - stiu eu... Parc-as prefera totusi sa ramânem si sa ciugulim ceva acasa.

EL - a.

EA - Sigur. Da' avem din ce face un sos?

EL - a.

EA - Atunci iesim în oras.

EL - a!

EA - Atunci ramânem acasa.

EL - a...

EA - Vino-'ncoa'.

EL - a...

EA - Priveste-ma drept în ochi.

EL - a.

EA - Spune a în gând.

EL - ...

EA - Mai dulce.

EL - ...

EA - Mai tare. si mai clar, ca sa-l pot capta.

EL - ...

EA - Acum spune a în gând ca si cum ai spune ca ma iubesti.

EL - ...

EA - Înca o data.

EL - ...

EA - Spune a în gând ca si cum ai spune ca n-ai sa ma uiti niciodata.

EL - ...

EA - Spune a în gând ca si cum ai spune ca sunt frumoasa.

EL -...

EA - si acum am sa te întreb ceva... Ceva foarte important... si tu sa-mi raspunzi în gând. Esti gata?

EL - ...

EA - a?

EL - ...

EA - ...

EL - ...

.
de MATEI VISINIEC

sâmbătă, 14 mai 2011

iubirea e amintirea unui viol

.

personaje:

eu,tu,dumnezeu,jumatati de noapte,jumatati de oras,oase,chipuri, medici, piane,acorduri,rasarituri,apusuri,amintiri,fantani,frumosul,esteticul,un caine orb,o mica euglena albastra care iti traverseaza sangele atunci cand iti aduci aminte de mine,vantul,un poet,o inima,o voce din culise,cortina

decorul:

jumatati de noapte inghesuite in jumatati de oras autobuze goale ce opresc in statii fantoma urca si coboara amintirile unor calatori sau o asezare neolitica intr-o oaza la o suta de kilometri de Cairo unde arheologii ar putea descoperi ingropate ramasitele de iubire de atunci cand ne-am cunoscut

scurta indicatie de regie:

toate personajele sunt pe scena,acoperite de umbra unei palme uriase a unui personaj gigantic,intinsa catre ele.lumina cade pe rand pe fiecare,in timp ce-si spune replica.la final,mana coboara si toti urca pe rand in palma,ca intr-o barca


eu: sunt proprietarul acestor cuvinte acesta este un poem cu forma fixa
sint un satyr al sensurilor violez spatiile dintre sunete
umplandu-le de alte cuvinte
ca intr-un circ al transformarilor
dumnezeu e un caine batrin orb fara dinti care se prelinge pe trotuare
dumnezeu se roaga la mine

vantul: pe oasele mele chipul furios al unui miel pe zidul tau o icoana
pe care o fac sa planga-am venit pe lume cu un suflet plec cu altul

alt eu: cateodata iau o lama si ma tai pe limba
las cuvintele sa curga
o sangerare verde ca fierea o durere ca amintirea unui viol
alteori razuiesc pelicula de celule moarte
si aflu ca sint necistigator.

un eu in devenire: uneori visez ca am murit doctorii imi fac autopsia
gasesc in mine toate biletelele cu te iubesc netrimise toate celelalte cuvinte nerostite
tot ce nu ti-am spus vreodata
inima mea e ca o cutiuta din lemn de trandafir
se desface in doua revarsa melodia aceea pe care am dansat-o neindemanatec
te-am calcat de multe ori pe picior
acum viata ne calca pe cap moartea ne calca pe urme
toti vom ucide cindva un om cand il vom iubi cu adevarat
ne vom infige in el pana in prasele vom locui in trupul lui
asemenea unei muzici intr-un violoncel
o simfonie neterminata in durere major

un poet: totul se afla ascuns in partitura pe care pieptul meu o canta cand respir
ar putea fi o combinatie diabolica de optimi do si fa mi care muta mobila
asa ne cuceresc obsesiile in realitate

un eu posibil: viitorul este o posibila pasare emu care invata sa zboare
amintirile acelei pasari sint stelele pe care le-am plantat intr-o noapte de singuratate
o noapte in care am reinventat culorile am luat rosul si l-am facut albastru
albastrul l-am transformat in galben galbenul a devenit violaceu
doar verdele a ramas verde o planeta acoperita numai cu iarba
pentru dragoste din ea ti-am impletit rochie
curgea pe tine ca o lume care ne imbraca amintirile
pianul mi-a numarat exact cele doua batai ale inimii
a 35-a sistolica a 36-a diastolica intre care m-am indragostit


tu: ne-am regasit intr-o mana cu zece degete
unde sangele mirosea a sfirsitul dorintelor
am sugrumat ratiunea cu toata patima asa cum ne-am taia venele
sa facem schimb de singe sa facem schimb de vieti
doar in ACEST fel devenim frumosi
extraordinar de frumosi

eu: cind ne vad mamele isi inchid copii in case
tatii isi ascut bricele sub ochii lor ingroziti
nu trebuie sa va fie teama totul se afla ascuns sub o clapa
o singura apasare aleatoare si mecanismul se invirte
asa e iubirea:o combinatie diabolica de optimi do si fa mi care muta mobila si
transforma in realitate obsesiile
sint gata sa pun pariu pe tot cerul deasupra mea si pamintul
primitor de sub el ca fix in secunda asta
fiecare isi da seama ca iubeste pe cineva
si tu spectatorule
si tu privitorule
si eu va iubesc dar nu stiu cu sa spun asta
mai bine imi pun castile
ascult sunetul pasilor pe trotuarul acestei vieti
unde sperantele isi ridica fusta si cer preturi exorbitante


o voce din culise: ploua
viata isi ridica piciorul din spate

poetul: caut un medic priceput sa imi gaseasca acea portiune din creier
unde imi pasa de tine
as vrea sa mi-o scoata as fierbe-o pana la calcinare as razui peretii vasului mi-as face cel mai adevarat k din viata mea
sa simt cum ochii imi traverseaza obrajii
pieptul se desira ca un ghem pleoapele sint aripile nevazute ale unui colibri
miinile sapa in pamint
sapa o fantina trupului meu
creierul tipa la mine urla descreierat urla ca mbulanta urla

vocea poetului: momentul acela in care ne-am cunoscut ne
urmareste ca amintirea unui viol

tu: ai palmele prea mici sa me ridici din uitare si eu nu mai stiu zbura
si buzele tale alunecoase ma pierd intre ele ca intr-o multime teleghidata
o lume indiferenta care nu-mi stie numele
vorbesti la telefon si misti cumva din sprincene
imi expira viza in tarile ce se razboiesc pentru mine adinc in alveolele tale
voi fi curind o traire risipita in virful degetelor
un trup parasit de toate atingerile

eu: torn amoniac in cafea si tot dulce imi pare
acesta este iadul
cu lacrimi ce acordeaza ferestre trupul violat de pustiu
inlocuiesc lama in aparatul de ras
cu pleoapa

efectul vietii efectul mortii bucuria tristetea
imi sunt totuna cu efectul de seringa
a trai este o fascinatie pentru tot ceea ce nu este in noi
dar in final ajungem neputinciosi
ca un baston care nu poate alunga un caine orb

o voce din culise: sint o fintina fara apa
doar cei care stiu a bea isi vor potoli setea

un eu imposibil: in lumea asta sint oameni pe cale de disparitie
sint tacuti si poarta camasi lungi si albe de hirtie
uneori se opresc doi cite doi isi scriu unul altuia o poveste
moartea ia forma unei oglinzi
in care omul isi citeste propria poveste.

o voce din sala: daca as bea cerneala as vomita acatiste

ciinele orb: oamenii traiesc si merg mai departe eu sint acel ceva
intotdeauna aici in acest acum pe care il percepeti si il intelegeti ca o lumina vie
dar trebuie sa stiti ca aici lumina omoara lumina se intoarce in mine ca o pedeapsa
imi renega carnea inger ma ingroapa in aici si acum cu aici
si acum ma ingroapa pana nu mai sint nicaieri decit in oamenii care cauta infometati lumina pierduta
greutatea lor atirna in mine sint un pendul care spune acelas lucru la ore fixe
durerea e ca o mortaciune care musca din alta mortaciune

un eu simplu: inima mea e un cazan cu smoala care mi se varsa
in trup

poetul: as vrea sa pot sa te uimesc cu o noua prestidigitatie
sa imi ascund inima de tine si sa ma urasti
atat de tare incat uneori
sa am cinci minute da nepasare


cortina


de LEONARD ANCUTA