Ma intreb daca mana Ei nu se simtea singura in intunericul palmei mele..
amintirea,
atingerea de o nanosecunda a mainii mele mana Ei
mana meamana Ei
manameamanaEi
iar mana Ei,
ingereste
in rugaciune
se cuibarea intre degetele mele
ca o floare din alta lume
care creste in linistea si bezna palmei mele.
Urma Ei impregnata in mine
intr-un nisip pe care nici o mare nu o sa-l spele.
O privesc, in palma, intre linia vietii si cea a iubirii
mica,tridimensionala si doar a mea;
dintr-un timp neinceput si mereu prezent
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu